Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2011

............

Famee intune foto dai prin dal Nûfcent (par gentil concession dall'«Archivio Egidio Tessaro di Buja»)

EDITORIÂL Cjalâ indaûr par lâ indevant / VIERZIDURE I 500 agns dal riviel de Joibe Grasse / In File, cui voi dal popul / Ricuardant il riviel de Joibe grasse / ATUALITÂTPe salvece de Cjargne / Spot RAI: il pinsîr de…vigjilesse! / Une Regjon in ritart / Chei che a scjampin / AI 32 DI MAI. E dopo la ploie, ducj in mascare! / La Peraule di Diu cu la vôs dal Popul / L’anuari 2010 di Glesie Furlane / IL FERÂL. Impuartance de culture / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il troi de memorie / La ocasion pierdude / IL SIVILOT. Cuant varìno une politiche furlane? / Julian Fantino, dal Friûl al Canadà par scrivi la storie / La lenghe furlane e je la anime dal nestri popul / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1900-1910Capitâl de modernitât / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. Il Tratât di Lisbone par furlan / OMS DI LIBERTÂT. Pasquale Paoli, il pari de prime costituzion moderne (Corsiche) / SLOVENIE. No soi nazionalist, ma patriote / AUSTRIE. Carinzie: Alc si môf te cuistion dai cartei bilengâi / CULTUREPremiât il mangjâ furlan / CUSINE. Dolcissim Carnevâl / FRIÛL TAL ETERE. La vuere di Tavagnà / Motôr… azion! / Contaminazions jù pe Basse Furlane / Scoltant l’incjant / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Slargjâ il voli te Rêt / E-MARILENGHE. Turisim a Gurize, un bon acet ancje furlan / CABLÂT & CONTENT. «Cemût cul blog?» / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – Cuatri stagjons dal an, Contis de disincressite / Ovidio Colussi, Il pilustrât / Une lenghe pe modernitât? / CONTECURTE. Se il mont si strucje / ART-Â. Indevant i zovins artiscj furlans / I CLASSICS – 14. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +