Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2011

............

Famee intune foto dai prin dal Nûfcent (par gentil concession dall'«Archivio Egidio Tessaro di Buja»)

EDITORIÂL – Cjalâ indaûr par lâ indevant / VIERZIDURE – I 500 agns dal riviel de Joibe Grasse / In File, cui voi dal popul / Ricuardant il riviel de Joibe grasse / ATUALITÂT – Pe salvece de Cjargne / Spot RAI: il pinsîr de…vigjilesse! / Une Regjon in ritart / Chei che a scjampin / AI 32 DI MAI. E dopo la ploie, ducj in mascare! / La Peraule di Diu cu la vôs dal Popul / L’anuari 2010 di Glesie Furlane / IL FERÂL. Impuartance de culture / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il troi de memorie / La ocasion pierdude / IL SIVILOT. Cuant varìno une politiche furlane? / Julian Fantino, dal Friûl al Canadà par scrivi la storie / La lenghe furlane e je la anime dal nestri popul / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1900-1910 – Capitâl de modernitât / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. Il Tratât di Lisbone par furlan / OMS DI LIBERTÂT. Pasquale Paoli, il pari de prime costituzion moderne (Corsiche) / SLOVENIE. No soi nazionalist, ma patriote / AUSTRIE. Carinzie: Alc si môf te cuistion dai cartei bilengâi / CULTURE – Premiât il mangjâ furlan / CUSINE. Dolcissim Carnevâl / FRIÛL TAL ETERE. La vuere di Tavagnà / Motôr… azion! / Contaminazions jù pe Basse Furlane / Scoltant l’incjant / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Slargjâ il voli te Rêt / E-MARILENGHE. Turisim a Gurize, un bon acet ancje furlan / CABLÂT & CONTENT. «Cemût cul blog?» / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – Cuatri stagjons dal an, Contis de disincressite / Ovidio Colussi, Il pilustrât / Une lenghe pe modernitât? / CONTECURTE. Se il mont si strucje / ART-Â. Indevant i zovins artiscj furlans / I CLASSICS – 14. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / LA PATRIE DAL FRIÛL AL SALON DAL LIBRI DI TURIN 2026

Redazion
Dai 14 ai 18 di Mai no steit a cirînus, noaltris de “Patrie”: no sarin in Friûl, ma inaltrò.◆ No, no lìn in esili. Pal moment, jessi “furlans che no si rindin” nol è ancjemò une colpe. Salacor lu deventarà, ma pal moment o podin jessi “libars di sielzi” di lâ in “mission”. Une mission […] lei di plui +