EDITORIÂL – Cjalâ indaûr par lâ indevant / VIERZIDURE – I 500 agns dal riviel de Joibe Grasse / In File, cui voi dal popul / Ricuardant il riviel de Joibe grasse / ATUALITÂT – Pe salvece de Cjargne / Spot RAI: il pinsîr de…vigjilesse! / Une Regjon in ritart / Chei che a scjampin / AI 32 DI MAI. E dopo la ploie, ducj in mascare! / La Peraule di Diu cu la vôs dal Popul / L’anuari 2010 di Glesie Furlane / IL FERÂL. Impuartance de culture / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il troi de memorie / La ocasion pierdude / IL SIVILOT. Cuant varìno une politiche furlane? / Julian Fantino, dal Friûl al Canadà par scrivi la storie / La lenghe furlane e je la anime dal nestri popul / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1900-1910 – Capitâl de modernitât / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. Il Tratât di Lisbone par furlan / OMS DI LIBERTÂT. Pasquale Paoli, il pari de prime costituzion moderne (Corsiche) / SLOVENIE. No soi nazionalist, ma patriote / AUSTRIE. Carinzie: Alc si môf te cuistion dai cartei bilengâi / CULTURE – Premiât il mangjâ furlan / CUSINE. Dolcissim Carnevâl / FRIÛL TAL ETERE. La vuere di Tavagnà / Motôr… azion! / Contaminazions jù pe Basse Furlane / Scoltant l’incjant / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Slargjâ il voli te Rêt / E-MARILENGHE. Turisim a Gurize, un bon acet ancje furlan / CABLÂT & CONTENT. «Cemût cul blog?» / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – Cuatri stagjons dal an, Contis de disincressite / Ovidio Colussi, Il pilustrât / Une lenghe pe modernitât? / CONTECURTE. Se il mont si strucje / ART-Â. Indevant i zovins artiscj furlans / I CLASSICS – 14. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
L'EDITORIÂL / LETARE AL GNÛF VESCUL. LA LEZION DI AQUILEE NO VA DISMENTEADE
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Letare al gnûf Vescul la lezion di Aquilee no va dismenteade
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin
Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +