
EDITORIÂL – Cjalâ indaûr par lâ indevant / VIERZIDURE – I 500 agns dal riviel de Joibe Grasse / In File, cui voi dal popul / Ricuardant il riviel de Joibe grasse / ATUALITÂT – Pe salvece de Cjargne / Spot RAI: il pinsîr de…vigjilesse! / Une Regjon in ritart / Chei che a scjampin / AI 32 DI MAI. E dopo la ploie, ducj in mascare! / La Peraule di Diu cu la vôs dal Popul / L’anuari 2010 di Glesie Furlane / IL FERÂL. Impuartance de culture / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il troi de memorie / La ocasion pierdude / IL SIVILOT. Cuant varìno une politiche furlane? / Julian Fantino, dal Friûl al Canadà par scrivi la storie / La lenghe furlane e je la anime dal nestri popul / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1900-1910 – Capitâl de modernitât / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. Il Tratât di Lisbone par furlan / OMS DI LIBERTÂT. Pasquale Paoli, il pari de prime costituzion moderne (Corsiche) / SLOVENIE. No soi nazionalist, ma patriote / AUSTRIE. Carinzie: Alc si môf te cuistion dai cartei bilengâi / CULTURE – Premiât il mangjâ furlan / CUSINE. Dolcissim Carnevâl / FRIÛL TAL ETERE. La vuere di Tavagnà / Motôr… azion! / Contaminazions jù pe Basse Furlane / Scoltant l’incjant / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Slargjâ il voli te Rêt / E-MARILENGHE. Turisim a Gurize, un bon acet ancje furlan / CABLÂT & CONTENT. «Cemût cul blog?» / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – Cuatri stagjons dal an, Contis de disincressite / Ovidio Colussi, Il pilustrât / Une lenghe pe modernitât? / CONTECURTE. Se il mont si strucje / ART-Â. Indevant i zovins artiscj furlans / I CLASSICS – 14. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +
Gnovis / A Dael la presentazion dal libri “Fûc su Gurize”
Redazion
Si è tignude a Dael, ai 4 di Setembar, la ultime presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Inte spaziis de Cjasa dal Muini, a an presentâtn: Ferruccio Tassin autôr, Andrea Valcic President Clape Patrie dal Friûl e Diego Navarria, colaboradôr de “La Patrie dal Friûl”. lei di plui +
Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan
Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +


