LUI – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Aquilee nus clame ae Resurezion / Comunitât Linguistiche furlane: 65 Comuns ae prime sentade / Minorancis che a contin: i Curdis a blochin Erdogan in Turchie. Cui che a son e cui che al è il lôr gnûf leader / PAGJINE 2 – IAL: la prime scuele cul furlan curicolâr tal plan di studis / Lenghe di lavôr, ancje pai students forescj / Giobatta Morassi, il mestri liutâr innomenât a nivel mondiâl che al fâs sunâ… i peçs di Tarvis / PAGJINE 3 – Referendum par fâ di Friûl e Triest dôs Provinciis Autonomis sul model di Trent e Bolzan: za tantis lis adesions / Cemût dâ une man / Jessût l’elenc des 18 “Uti”. Fontanini al tone: “Triest nol si pues tocjâ, il Friûl fruçât”. E Provincie e Comuns a fasin ricors / Lis servitûts militârs a son une plaie che no si rive a parâle vie. Lis esercitazions su la Bivare si fasin ancje chest an / PAGJINE 4 – SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Scandai su la lenghe furlane: la int le ten plui in considerazion, ma le fevele simpri di mancul / SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Politichis linguistichis, un voli ator pe Europe / SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Cuatri tais: un trop di numars sui bêçs che si spindin pes lenghis minorizadis / PAGJINE 5 – SPECIÂL RICERCJE SOCIOLINGUISTICHE. Opinions sul futûr. Stant il bon acet di bande de int, cumò si an di fâ azions plui concretis / LA OPINION. La politiche de muart cuiete de lenghe furlane / PAGJINE 6 – La cooperazion in Cjargne no je dome Coopca: chês che a funzionin / “Cjargne greeters”: no vuidis turistichis, ma ambassadôrs di emozions / Storie platade: tal gurizan biadelore si fevele dai furlans muarts sot dal esercit austroongjarês te Grande Vuere / MUSIS DI…FACEBOOK. Cu la scuse des vitimis si celebre la vuere: un piçul esempli “social” / PAGJINE 7 – La Provincie di Udin e à deliberât 20 mil euros pes iniziativis di promozion e valorizazion de lenghe furlane / La crisi dai ultins agns e à acentuât ancje chi di nô in Friûl problematichis e disparitât, par altri za esistentis, tra oms e feminis / La linie feroviarie Udin Cividât e devente chê de “Il tren des lenghis” cun dute la cartelonistiche e lis informazions par furlan, talian, sloven, todesc e inglês / PAGJINE 8 – Un puest «che nancje in Australie»: il Friûl di Ruth Borgobello regjiste australo furlane vignude a fâ cine achì / Furlans in Australie: chei di cumò / SIMPRI BOGNS. AA.VV. La comugne, numars 0 + 7 + 25 / ZODIAC FURLAN. Gjambar / PAGJINE 9 – SLOVENIE. I numars de Slovenie te cuestion de imigrazion. Ancje Lubiane cuintri i acuardis di Bruxelles / FRIÛL EUROPE. No son dome Grecie e confins. Il NPLD al propon une “road map” pes lenghis e pai dirits / Elezions in Spagne: avançade de çampe, cualchi bon segno pai partîts nazionalitaris / Dentri dal an il prin procès in lenghe basche / PAGJINE 10 – IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Lui / IL FERÂL. La lenghe dal cûr / Messe di Aquilee / PAGJINE 11 – Pre Meni Zannier al presente la sô ultime opare leterarie e cun chê nol mole di stiçâ i furlans sul cantin de autonomie / Par no smenteâsi dal Nepal / MUSIS DI…FACEBOOK. Bufulis sul Muselibri: il scandul de scancelazion de pagjine Friûl da la enciclopedie Wikipedia finît in nuie / COROT. Fermino Campagna, un grant om di culture / PAGJINE 12 – A TU PAR TU. Ce che a disaressin dal Friûl di vuê, chei che a àn fat la sô storie. Ricart e Gjenio, furlans cuintri in non di chei altris /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +