Lui 2022 – L’EDITORIÂL. La scuele furlane e vûl sorevivi: i sindics a clamin, il ministeri al tâs / (L)INT AUTONOMISTE. Il sotanisim, o ben cemût predicjâ la capitolazion / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. Alessandra Primus Referente de Cjargne dai scampanotadôrs furlans / ORELE PRENSILE. Il mistîr che ti reste tacât intor / PAGJINE 3 – INTERVISTE. «O vin cambiât un tic la mentalitât dal Friûl: une grande sodisfazion» | FOCUS . Mode e incuinament a van sot braç / PAGJINE 4 – TEATRI STABIL FURLAN. Pasolini autonomist intun spetacul dal Tsf / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. La storie di Piltrude, e di cemût che fasè cambiâ vite ai siei fîs Erfòn, Marc e Anto | Vedule di un duche e prime badesse di Salt / PAGJINE 6 – FONDAZONE FRIULI. Numars di gale par Friuli Storia, premi model cun 550 jurâts / LA SGRIFE. Un sport d’antan: cjolisi vie e sbeleâsi / PAGJINE 7 – L’INOVÂL. Furlans, scoltait la vuestre lenghe, che e je un svant e no une vergogne / FURLANS D’INALTRO’. Valôrs identitaris e imprenditorialitât. Il cors par jessi ambassadôrs di un Friûl gnûf ator pal mont / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Indipendence de Scozie, gnûf referendum ai 19 di Otubar dal 2023; Stât francês, tirade di orelis de Onu su dirits e tutele / AUSTRIE. Record tal numar des pissinis tes cjasis, a son passe 48 mil / SLOVENIE. Une sale in memorie di Boris Pahor ancje a Lubiane / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Simone Masotti: la felicitât in biciclete a torzeon pal mont | Il prossim viaç: in Americhe, ae fin dal mês di Lui | Cori par vivi: un model di ispirazion / PAGJINE 10 – SIPARI IN MARILENGHE. Il Teatri Stabil Furlan al è pront par un Istât di circuitazion dai siei spetacui / PIRULIS DI MUSICHE. La Lungje gnot des plêfs in Cjargne si vistìs di rose dai 15 ai 17 di Lui: une edizion dute al feminîl / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. La manarie dal Covid sul agriturisim / DUCJ I SANTS A JUDIN. Une gracie (ricevude) dal Beât Uldarì / ART TAL TAC. “Muiart”, il gnûf album dai Fale Curte / PAGJINE 12 – PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Al piture la perifarie come condizion de anime / PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Scjampâ di une provincie che ti glot nol fo un esili, ma une sielte ||
** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.
Lui 2022
Redazion