Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2022

Redazion

Zenâr-Fevrâr 2022L’EDITORIÂL. Nol è dut pierdût, ma si pues pierdi ancje ce che nus reste / (L)INT AUTONOMISTE. Ocjo ae rabie de int scjassade de pandemie / PAGJINE 2 – Interviste al president Maurmair: “La azion de Assemblee par fâ contâ di plui il Friûl” / INT DI CJARGNE. Sara Morocutti, zovine in politiche intun piçul paisut di mont / PAGJINE 3 – INTERVISTE. L’om che al fevele ai claps / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Il viaç inte memorie de economie di un popul inte ricercje di Angela Zolli | Il profîl di Angela Zolli | Cjadree, une storie in divignî a Manzan / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il destin di Marc di Murùs, ultin difensôr de Patrie FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il spieli dai furlans che no si rindin mai / PAGJINE 6 – FONDAZIONE FRIULI. I prins 30 agns de fondazion che e puarte svilup e jutori aes nestris comunitâts / FONDAZIONE FRIULI. Un bant par meti in vore ideis validis pal Pnrr / FONDAZIONE FRIULI. Proxima, la vetrine digjitâl par fâ la spese intai borcs de mont furlane / PAGJINE 7 – FONDAZIONE FRIULI. Orchestre Naonis, une scuele di contaminazion musicâl / Cjampfuarmit capitâl de memorie / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. RTS, pe television e pe radio i sarts a fasin di bessôi / AUSTRIE. Il bosc: lassâlu cressi di bessôl o ben metilu a pro? / SLOVENIE. La Slovenie tra energjie nucleâr, eoliche e solâr / PAGJINE 9 – NATURE E AMBIENT. Il variûl si sta slargjant su lis monts dal Friûl / Cuant che la lenghe e insiore e e unìs / PAGJINE 10 – TEATRI. Il David Maria Turoldo di Glauco Venier e Luca Fantini / PIRULIS DI MUSICHE. I 230 agns di Francesco Comencini, compositôr di Mantue naturalizât furlan / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Purcitârs di esportazion / MUSICHE. Un imni a dâ dongje ducj i tocs, a tornâ a scomençâ e a lâ indenant / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Plusôrs autôrs, Art par Furlan, schedis didatichis par imparâ a cjalâ lis oparis di art dal Friûl, Udin, 2021 / PAGJINE 12 – PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Il destin di un scritôr santificât di cui che no lu lei e dal podê che al à combatût dute la vite / PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Lis grandis contradizions di un pensadôr disorganic ||



*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture
. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / Miôr furlans o citadins dal nuie?

Walter Tomada
I popui a àn une identitât ancje se no le vuelin. Tant che ogni om al nas e che al cres cuntun non, un cognon, un puest di divignince, e un document che lu comprove, cussì ancje i popui a vegnin di un timp lontan e di une tiere dongje, a clamin lis robis intune […] lei di plui +

Apontaments / Tarcint, Vinars 6 di Setembar aes 18, Presentazion dal libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami te terace de Biblioteche Comunâl

Redazion
L’apontament si tignarà doman, Vinars ai 8 di Mai, aes 18, te terace de Biblioteche Comunâl, vie Divisione Julia a Tarcint. La Aministrazion Comunâl di Tarcint cun la Comision de Pari Oportunitât nus invide ae presentazion dal libri di Erika Adami “Feminis furlanis fuartis” che viodarà la partecipazion di une protagoniste dal libri e de […] lei di plui +

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +