EDITORIÂL – Une cuviertine par cambiâ il Friûl / VIERTIDURE – Si à di jessi combatîfs e unîts a pro dal Friûl / Fieste grande pai Otante agns dal on. Baracêt… e cualchi critiche / DI BESSÔI – SANITÂT. Il model sanitari furlan: eficience e autonomie / Se la Europe nus cjale no vin di vê pôre / In difese dal Friûl, no dai cjampanii / CJARGNE. XXXIII Marce de pâs / CJARGNE VIVE. La sartore “Pront e vie” a Darte / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Il vecjo dal Mac Mahon / IL SIVILOT. Palaçs confusionâts / TV FRIÛL E CJANÇONS. Friûlyager – ai confins da la furlanitât / IL FERÂL. Vescul in Friûl / Glesie Furlane e informe / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. O ai fat ce che o ai podût / GRIGNEI DI STORIE. Des Americhis par continuâ une magjie cun lidrîs profondis / Gnogno… Sardinia / A coventin plui Europe, plui unitât e plui diversitât / Ladinie: une identitât comun / SLOVENIE. Maribor Capitâl europeane de Culture pal 2012 / La seconde citât de Slovenie / AUSTRIE. Glesie austriache: al è stât un câl dal numar dai disbatiâts dopo un an di crisi / Il Premi leterari “Kreisky” pal romanç Agnul de dismenteance (Engel des Vergessens) / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Gnove dibisugne: l’hotspot / Lis piuladis furlanis tal pulinâr globâl / ART-Â. Storiis di feminis che a resistin / Cjarte e ingjustri. Une mostre a Cividât / TAL ETERE. E je tornade la vôs des nazions cence stât / MUSICHE. Jessi “un pôc di Friûl” / AGRICOLTURE. La verze, la regjine puare dal Invier / Lis “rogazions”, un libri di pre Antoni Beline / CUSINE. E dopo il brût… i vanzums, une miniere di aur / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Pierluigi Visintin ancjemò cun nô / Elsa Buiese, Tasint peraulis smenteadis / E par furlan? / CONTECURTE. La gnot di Carnavâl / RIFLESSION – 1. Identitât e universalitât inte bibie / MUSEUS. Il Museu Etnografic dal Friûl / INTERVISTE. La Italie no si vise di nô /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis
Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean
Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / Il rituâl de Messe dal Spadon nus ripuarte ae ete dai Patriarcjis
Sara Traunero
La memorie e torne indaûr a Marquart, ma forsit la tradizion e je ancjemò plui antighe Ai 6 di Zenâr, in ocasion de fieste de Epifanie, il Comun di Cividât si prepare a celebrâ un rituâl tant curiôs che inmagant: e je la Messe dal Spadon, che par tradizion si fâs tal antîc Domo antîc. […] lei di plui +
Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921
Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +
Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)
Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +
Int di Cjargne / “La gallinella saggia” che a Cjavaç e insegne a produsi e a mangjâ ben
Marta Vezzi
La aziende agricule biologjiche La Gallinella Saggia e je nassude 7-8 agns indaûr: “La idee e je stade di mê mari – e conte Caterina Pillinini – che e à simpri fat orts e cjamps, e duncje e je une vite che si dediche ae coltivazions di tancj prodots; vint il ristorant Borgo Poscolle e […] lei di plui +