EDITORIÂL – Une cuviertine par cambiâ il Friûl / VIERTIDURE – Si à di jessi combatîfs e unîts a pro dal Friûl / Fieste grande pai Otante agns dal on. Baracêt… e cualchi critiche / DI BESSÔI – SANITÂT. Il model sanitari furlan: eficience e autonomie / Se la Europe nus cjale no vin di vê pôre / In difese dal Friûl, no dai cjampanii / CJARGNE. XXXIII Marce de pâs / CJARGNE VIVE. La sartore “Pront e vie” a Darte / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Il vecjo dal Mac Mahon / IL SIVILOT. Palaçs confusionâts / TV FRIÛL E CJANÇONS. Friûlyager – ai confins da la furlanitât / IL FERÂL. Vescul in Friûl / Glesie Furlane e informe / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. O ai fat ce che o ai podût / GRIGNEI DI STORIE. Des Americhis par continuâ une magjie cun lidrîs profondis / Gnogno… Sardinia / A coventin plui Europe, plui unitât e plui diversitât / Ladinie: une identitât comun / SLOVENIE. Maribor Capitâl europeane de Culture pal 2012 / La seconde citât de Slovenie / AUSTRIE. Glesie austriache: al è stât un câl dal numar dai disbatiâts dopo un an di crisi / Il Premi leterari “Kreisky” pal romanç Agnul de dismenteance (Engel des Vergessens) / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Gnove dibisugne: l’hotspot / Lis piuladis furlanis tal pulinâr globâl / ART-Â. Storiis di feminis che a resistin / Cjarte e ingjustri. Une mostre a Cividât / TAL ETERE. E je tornade la vôs des nazions cence stât / MUSICHE. Jessi “un pôc di Friûl” / AGRICOLTURE. La verze, la regjine puare dal Invier / Lis “rogazions”, un libri di pre Antoni Beline / CUSINE. E dopo il brût… i vanzums, une miniere di aur / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Pierluigi Visintin ancjemò cun nô / Elsa Buiese, Tasint peraulis smenteadis / E par furlan? / CONTECURTE. La gnot di Carnavâl / RIFLESSION – 1. Identitât e universalitât inte bibie / MUSEUS. Il Museu Etnografic dal Friûl / INTERVISTE. La Italie no si vise di nô /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Stin dongje ae Patrie
Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +
Pirulis di musiche e di storie / Un pitôr musicâl di San Denêl tal inovâl de sô muart: Giulio Urbanis (1540 – 1613)
Alessio Screm
Stant che tal articul chi sore o ai scrit di iconografie musicâl, la pirule di storie e di musiche di chest mês si intive a celebrâ un pitôr furlan che al à dât cetant in fat musiche piturade, e di lui si celebrin chest an i cuatricent e dîs agns de sô nassite. Lui al […] lei di plui +
Il cjastelîr plui grant di simpri / Sot des pleis de tiere: ae scuvierte de origjin dal çuc di Udin
Serena Fogolini
Daûr di une liende, di un proverbi o di une conte popolâr si plate simpri une fonde di veretât Al sarà forsit par cheste reson che cualchi mês indaûr, jessude la gnove di studis sientifics che a dimostravin la artificialitât dal çuc di Udin, nissun di noaltris si è maraveât plui di tant. Dal rest, […] lei di plui +
Lenghe / A Cormons si fevele dal furlan te informazion
Dree Valcic
L’impuartance dai mieç di comunicazion par la difusion de lenghis minoritariis. Cun Emanuele Galloni, Guido Germano Pettarin, Andrea Valcic. Al à moderat Wiliam Cisilino. lei di plui +
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +