EDITORIÂL – Une cuviertine par cambiâ il Friûl / VIERTIDURE – Si à di jessi combatîfs e unîts a pro dal Friûl / Fieste grande pai Otante agns dal on. Baracêt… e cualchi critiche / DI BESSÔI – SANITÂT. Il model sanitari furlan: eficience e autonomie / Se la Europe nus cjale no vin di vê pôre / In difese dal Friûl, no dai cjampanii / CJARGNE. XXXIII Marce de pâs / CJARGNE VIVE. La sartore “Pront e vie” a Darte / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Il vecjo dal Mac Mahon / IL SIVILOT. Palaçs confusionâts / TV FRIÛL E CJANÇONS. Friûlyager – ai confins da la furlanitât / IL FERÂL. Vescul in Friûl / Glesie Furlane e informe / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. O ai fat ce che o ai podût / GRIGNEI DI STORIE. Des Americhis par continuâ une magjie cun lidrîs profondis / Gnogno… Sardinia / A coventin plui Europe, plui unitât e plui diversitât / Ladinie: une identitât comun / SLOVENIE. Maribor Capitâl europeane de Culture pal 2012 / La seconde citât de Slovenie / AUSTRIE. Glesie austriache: al è stât un câl dal numar dai disbatiâts dopo un an di crisi / Il Premi leterari “Kreisky” pal romanç Agnul de dismenteance (Engel des Vergessens) / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Gnove dibisugne: l’hotspot / Lis piuladis furlanis tal pulinâr globâl / ART-Â. Storiis di feminis che a resistin / Cjarte e ingjustri. Une mostre a Cividât / TAL ETERE. E je tornade la vôs des nazions cence stât / MUSICHE. Jessi “un pôc di Friûl” / AGRICOLTURE. La verze, la regjine puare dal Invier / Lis “rogazions”, un libri di pre Antoni Beline / CUSINE. E dopo il brût… i vanzums, une miniere di aur / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Pierluigi Visintin ancjemò cun nô / Elsa Buiese, Tasint peraulis smenteadis / E par furlan? / CONTECURTE. La gnot di Carnavâl / RIFLESSION – 1. Identitât e universalitât inte bibie / MUSEUS. Il Museu Etnografic dal Friûl / INTERVISTE. La Italie no si vise di nô /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +