EDITORIÂL. E je ore di sentâsi in taule / VIERTIDURE. La arcidiocesi di Udin e propon la “Provincie dal Friûl” / VIERTIDURE. La comission pe riforme / VIERTIDURE. Lis diocesis di Gurize e Pordenon a son restadis fredis / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. La culture e je “vierzisi” al mont / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. Cjalâsi ator par insedâ buinis pratichis / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. Solidarietât internazionâl a la lenghe furlane / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. La Arlef e clame adun i parlamentârs / CATALOGNE. Indipendence catalane: ise dongje o ise lontane? / CATALOGNE. Barça simpri plui catalan, e l’Udin plui furlan cuant? / SCUELE. Une scuele piçule piçule / IL FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. For di Avoltri: une lungje storie di emigrazion feminine / TV FRIÛL E CJANÇONS. Lu âstu viodût? – IL FERÂL. Fîs dal concili / APONTAMENTS. Millstatt e Magdalensberg cirint Aquilee / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Tu ce puedistu fâ / GRIGNEI DI STORIE. L’alfabet: il dna di une lenghe / FRIÛL EUROPE. Plui istruzion, plui culture e plui lenghis / RICUART. Un salût a di un amì / LADINIE. A sun di folk, pop, rock e cjants popolârs: la musiche tal mont ladin / SLOVENIE. Disabii e sport, leam simpri plui strent / AUSTRIE. Compromès al puest de riforme necessarie de scuele / AUSTRIE. Gnûf plan pe scuele secondarie slovene a Viene / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Softcatalà, un esempli di imitâ / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Blogarins on line / BIELECE. Miss furlaniste / CONCORS. La (tô) Patrie dal Friûl… intun click / MUSICHE. Ulisse e i ciclopi / CJARGNE. Tribunâl di Tumieç: screade la struture destinade al… nuie / CJARGNE VIVE. Une ativitât tramandade di gjenerazion in gjenerazion / CUSINE. Colôrs de nature / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – GNOVIS IN VETRINE. Il contadin e il diaul / SIMPRI BOGNS. Gianluca Comar, Cosa resta delle case friulane del XVI secolo nella Bassa friulana / DIBATIT LETERARI. 50 sfumaduris di… “zâl e blu” / CONTECURTE. La invasion / CARTE BILENGÂL. Inizitive pal bilinguisim sui documents / LETARE / IL SIVILOT. Inte comission al mancjave dome el mago de umago / MUSEU. Acuari, nature, paisaç: lis bielecis di Ariis di Rivignan /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis
Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean
Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / Il rituâl de Messe dal Spadon nus ripuarte ae ete dai Patriarcjis
Sara Traunero
La memorie e torne indaûr a Marquart, ma forsit la tradizion e je ancjemò plui antighe Ai 6 di Zenâr, in ocasion de fieste de Epifanie, il Comun di Cividât si prepare a celebrâ un rituâl tant curiôs che inmagant: e je la Messe dal Spadon, che par tradizion si fâs tal antîc Domo antîc. […] lei di plui +
Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921
Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +
Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)
Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +
Int di Cjargne / “La gallinella saggia” che a Cjavaç e insegne a produsi e a mangjâ ben
Marta Vezzi
La aziende agricule biologjiche La Gallinella Saggia e je nassude 7-8 agns indaûr: “La idee e je stade di mê mari – e conte Caterina Pillinini – che e à simpri fat orts e cjamps, e duncje e je une vite che si dediche ae coltivazions di tancj prodots; vint il ristorant Borgo Poscolle e […] lei di plui +