EDITORIÂL. E je ore di sentâsi in taule / VIERTIDURE. La arcidiocesi di Udin e propon la “Provincie dal Friûl” / VIERTIDURE. La comission pe riforme / VIERTIDURE. Lis diocesis di Gurize e Pordenon a son restadis fredis / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. La culture e je “vierzisi” al mont / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. Cjalâsi ator par insedâ buinis pratichis / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. Solidarietât internazionâl a la lenghe furlane / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. La Arlef e clame adun i parlamentârs / CATALOGNE. Indipendence catalane: ise dongje o ise lontane? / CATALOGNE. Barça simpri plui catalan, e l’Udin plui furlan cuant? / SCUELE. Une scuele piçule piçule / IL FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. For di Avoltri: une lungje storie di emigrazion feminine / TV FRIÛL E CJANÇONS. Lu âstu viodût? – IL FERÂL. Fîs dal concili / APONTAMENTS. Millstatt e Magdalensberg cirint Aquilee / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Tu ce puedistu fâ / GRIGNEI DI STORIE. L’alfabet: il dna di une lenghe / FRIÛL EUROPE. Plui istruzion, plui culture e plui lenghis / RICUART. Un salût a di un amì / LADINIE. A sun di folk, pop, rock e cjants popolârs: la musiche tal mont ladin / SLOVENIE. Disabii e sport, leam simpri plui strent / AUSTRIE. Compromès al puest de riforme necessarie de scuele / AUSTRIE. Gnûf plan pe scuele secondarie slovene a Viene / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Softcatalà, un esempli di imitâ / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Blogarins on line / BIELECE. Miss furlaniste / CONCORS. La (tô) Patrie dal Friûl… intun click / MUSICHE. Ulisse e i ciclopi / CJARGNE. Tribunâl di Tumieç: screade la struture destinade al… nuie / CJARGNE VIVE. Une ativitât tramandade di gjenerazion in gjenerazion / CUSINE. Colôrs de nature / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – GNOVIS IN VETRINE. Il contadin e il diaul / SIMPRI BOGNS. Gianluca Comar, Cosa resta delle case friulane del XVI secolo nella Bassa friulana / DIBATIT LETERARI. 50 sfumaduris di… “zâl e blu” / CONTECURTE. La invasion / CARTE BILENGÂL. Inizitive pal bilinguisim sui documents / LETARE / IL SIVILOT. Inte comission al mancjave dome el mago de umago / MUSEU. Acuari, nature, paisaç: lis bielecis di Ariis di Rivignan /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
L'EDITORIÂL / LETARE AL GNÛF VESCUL. LA LEZION DI AQUILEE NO VA DISMENTEADE
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Letare al gnûf Vescul la lezion di Aquilee no va dismenteade
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin
Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +