EDITORIÂL. E je ore di sentâsi in taule / VIERTIDURE. La arcidiocesi di Udin e propon la “Provincie dal Friûl” / VIERTIDURE. La comission pe riforme / VIERTIDURE. Lis diocesis di Gurize e Pordenon a son restadis fredis / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. La culture e je “vierzisi” al mont / DI BESSÔI – POLITICHE LINGUISTICHE. Cjalâsi ator par insedâ buinis pratichis / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. Solidarietât internazionâl a la lenghe furlane / CUINTRI DAL DECLASSAMENT. La Arlef e clame adun i parlamentârs / CATALOGNE. Indipendence catalane: ise dongje o ise lontane? / CATALOGNE. Barça simpri plui catalan, e l’Udin plui furlan cuant? / SCUELE. Une scuele piçule piçule / IL FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. For di Avoltri: une lungje storie di emigrazion feminine / TV FRIÛL E CJANÇONS. Lu âstu viodût? – IL FERÂL. Fîs dal concili / APONTAMENTS. Millstatt e Magdalensberg cirint Aquilee / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Tu ce puedistu fâ / GRIGNEI DI STORIE. L’alfabet: il dna di une lenghe / FRIÛL EUROPE. Plui istruzion, plui culture e plui lenghis / RICUART. Un salût a di un amì / LADINIE. A sun di folk, pop, rock e cjants popolârs: la musiche tal mont ladin / SLOVENIE. Disabii e sport, leam simpri plui strent / AUSTRIE. Compromès al puest de riforme necessarie de scuele / AUSTRIE. Gnûf plan pe scuele secondarie slovene a Viene / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Softcatalà, un esempli di imitâ / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Blogarins on line / BIELECE. Miss furlaniste / CONCORS. La (tô) Patrie dal Friûl… intun click / MUSICHE. Ulisse e i ciclopi / CJARGNE. Tribunâl di Tumieç: screade la struture destinade al… nuie / CJARGNE VIVE. Une ativitât tramandade di gjenerazion in gjenerazion / CUSINE. Colôrs de nature / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – GNOVIS IN VETRINE. Il contadin e il diaul / SIMPRI BOGNS. Gianluca Comar, Cosa resta delle case friulane del XVI secolo nella Bassa friulana / DIBATIT LETERARI. 50 sfumaduris di… “zâl e blu” / CONTECURTE. La invasion / CARTE BILENGÂL. Inizitive pal bilinguisim sui documents / LETARE / IL SIVILOT. Inte comission al mancjave dome el mago de umago / MUSEU. Acuari, nature, paisaç: lis bielecis di Ariis di Rivignan /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +
Cungjò / Bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari
Redazion
Al è cun profont displasè che o vignìn a savê che bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari. O pandin dut il corot de “Patrie dal Friûl” e la ricognossince pes bataiis che un passion, inteligjence e fuarce morâl al à combatût pe int furlane e pe dignitât de nestre lenghe come […] lei di plui +