Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SIMPRI BOGNS. Gianluca Comar, Cosa resta delle case friulane del XVI secolo nella Bassa friulana

............

“Culì si viôt che che al reste di chiste cjasute dal cinccent, là che a ‘nd an mitût plui voltis man. Ca a viodìn dôs parêts, par devant e par daûr; primis dôs fotografiis. Te tierce foto, particolâr di ce che al reste di un arc di barcon dal cinccent”
Cheste volte o lin fûr dai schemis solits par fevelâ di un libri, un bon libri che al restarà simpri bon. Di tignî in cjase e di sfueâ cuant al ven sù il mat di visâsi alc che al rivuardi il teritori dulà che a si vîf.
Ce aial fat Gianluca Comar? Cuntune buine machigne fotografiche in man e une vore di cognossincis storichis e architetonichis intal cjâf, al è lât ator pai paîs de Basse: Dael, cu lis frazions di Uanis e di Navuac, Cjamplunc-Tapoian, cu la frazion di Cjavenzan, Rude, cun Sacilet, S. Vît de Tor, cun Crauì e Naiarêt e Palme, cun Jalmic. A fotografâ lis cjasis di une volte, ce che al è restât des cjasis di une volte. No son tantis, massime chês che a van indaûr fintromai al secul XVI. Ma a son bielis. E ancjemò plui bielis a podaressin sedi se si rivàs adore a ristruturâlis cun criteri e cun inteligjence. Cualchidun lu à za fat (ancje Gianluca lui stes) e cumò al à une biele cjase, plene di storie e di memoriis di podê savorâ, lui, il paron, e ancje ducj chei che a passin li dongje.
Cualchidun altri al à butât jù dut o ben al à pastroçât cul ciment e cumò al à une cjase magari moderne, ma cence anime. E brute, bisugnarà pûr dî il vêr: la grande part des cjasis modernis a son brutis.
Ma ce maniere si fasie a capî se une cjase e je antighe? Doi segnâi: une fasse di modons a dint di see sot de linde e barconetis a arc cuntune fasse di ornament al nivel che la linee dal barcon e tache a pleâsi intun semicercli. E po, bisugne fâ atenzion: des voltis a son des anconis drenti intai mûrs che a samein propi che a sedin stadis, une volte, des barconetis.
E alore, ancje cence vê la competence di Comar, al sarà biel lâ atôr par chescj paîs, magari cu la biciclete e cjalâ in sù e in bande. I tesaurs a son li che nus spietin. Memoreìn dome doi, salacor i plui preseôs: la Cente di Uanis e la cjase dal mulinâr di Navuac.
Il libri al è completât di une prefazion di Luca Bidoli e al è editât par cure de associazion Natiso cun Turro (il Nadison e la Tor!), che e je aromai un pont di riferiment par dute la ricercje storiche in Basse. Dutis lis didacaliis des fotos a son bilengâls, talian e furlan. ■
Laurin Zuan Nardin

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +