“Culì si viôt che che al reste di chiste cjasute dal cinccent, là che a ‘nd an mitût plui voltis man. Ca a viodìn dôs parêts, par devant e par daûr; primis dôs fotografiis. Te tierce foto, particolâr di ce che al reste di un arc di barcon dal cinccent”
Cheste volte o lin fûr dai schemis solits par fevelâ di un libri, un bon libri che al restarà simpri bon. Di tignî in cjase e di sfueâ cuant al ven sù il mat di visâsi alc che al rivuardi il teritori dulà che a si vîf.
Ce aial fat Gianluca Comar? Cuntune buine machigne fotografiche in man e une vore di cognossincis storichis e architetonichis intal cjâf, al è lât ator pai paîs de Basse: Dael, cu lis frazions di Uanis e di Navuac, Cjamplunc-Tapoian, cu la frazion di Cjavenzan, Rude, cun Sacilet, S. Vît de Tor, cun Crauì e Naiarêt e Palme, cun Jalmic. A fotografâ lis cjasis di une volte, ce che al è restât des cjasis di une volte. No son tantis, massime chês che a van indaûr fintromai al secul XVI. Ma a son bielis. E ancjemò plui bielis a podaressin sedi se si rivàs adore a ristruturâlis cun criteri e cun inteligjence. Cualchidun lu à za fat (ancje Gianluca lui stes) e cumò al à une biele cjase, plene di storie e di memoriis di podê savorâ, lui, il paron, e ancje ducj chei che a passin li dongje.
Cualchidun altri al à butât jù dut o ben al à pastroçât cul ciment e cumò al à une cjase magari moderne, ma cence anime. E brute, bisugnarà pûr dî il vêr: la grande part des cjasis modernis a son brutis.
Ma ce maniere si fasie a capî se une cjase e je antighe? Doi segnâi: une fasse di modons a dint di see sot de linde e barconetis a arc cuntune fasse di ornament al nivel che la linee dal barcon e tache a pleâsi intun semicercli. E po, bisugne fâ atenzion: des voltis a son des anconis drenti intai mûrs che a samein propi che a sedin stadis, une volte, des barconetis.
E alore, ancje cence vê la competence di Comar, al sarà biel lâ atôr par chescj paîs, magari cu la biciclete e cjalâ in sù e in bande. I tesaurs a son li che nus spietin. Memoreìn dome doi, salacor i plui preseôs: la Cente di Uanis e la cjase dal mulinâr di Navuac.
Il libri al è completât di une prefazion di Luca Bidoli e al è editât par cure de associazion Natiso cun Turro (il Nadison e la Tor!), che e je aromai un pont di riferiment par dute la ricercje storiche in Basse. Dutis lis didacaliis des fotos a son bilengâls, talian e furlan. ■
Laurin Zuan Nardin
Stin dongje ae Patrie
Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +
Pirulis di musiche e di storie / Un pitôr musicâl di San Denêl tal inovâl de sô muart: Giulio Urbanis (1540 – 1613)
Alessio Screm
Stant che tal articul chi sore o ai scrit di iconografie musicâl, la pirule di storie e di musiche di chest mês si intive a celebrâ un pitôr furlan che al à dât cetant in fat musiche piturade, e di lui si celebrin chest an i cuatricent e dîs agns de sô nassite. Lui al […] lei di plui +
Il cjastelîr plui grant di simpri / Sot des pleis de tiere: ae scuvierte de origjin dal çuc di Udin
Serena Fogolini
Daûr di une liende, di un proverbi o di une conte popolâr si plate simpri une fonde di veretât Al sarà forsit par cheste reson che cualchi mês indaûr, jessude la gnove di studis sientifics che a dimostravin la artificialitât dal çuc di Udin, nissun di noaltris si è maraveât plui di tant. Dal rest, […] lei di plui +
Lenghe / A Cormons si fevele dal furlan te informazion
Dree Valcic
L’impuartance dai mieç di comunicazion par la difusion de lenghis minoritariis. Cun Emanuele Galloni, Guido Germano Pettarin, Andrea Valcic. Al à moderat Wiliam Cisilino. lei di plui +
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +