Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Novembar 2022

............

Novembar 2022L’EDITORIÂL. Jù lis mans dal Tiliment / (L)INT AUTONOMISTE. Ae Cort dai Conts, se la Rai e va indenant a cjolinus vie / PAGJINE 2A TORZEON PAL FRIÛL. Il Prin dal An celtic al torne a vivi inte Not dalis Muars / INT DI CJARGNE. “La gallinella saggia” che a Cjavaç e insegne a produsi e a mangjâ ben / PAGJINE 3INTERVISTE. Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas) | FOCUS. Record: i cjans plui vecjos / PAGJINE 4 – AMBIENT E NATURE. Bisugna stâ atents a asfaltâ lis stradis / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Muart e vite peadis tal destin di Carlo Michelstaedter | Al fo precursôr dai moments plui alts de filosofie europeane dal Nûfcent / PAGJINE 6 – IL PROGJET. Vite gnove pai filmâts dal font Pellis-Ciceri / LIS NESTRIS PUBLICAZIONS. Navarria e Floramo su “La machine dal timp” / PAGJINE 7 – MUSICHE. Suns Europe 2022, ai 25 e ai 26 di Novembar la seconde part dal festival a Udin e a Gurize / MUSICHE. Suns Europe: viertis lis prevenditis pal concierton! / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. La vuere in Ucraine, la debilece de Europe e lis mobilitazions pe pâs in Corsiche e in Sardegne / AUSTRIE. Batisim intardât pai cence non! / SLOVENIE. Al salude Borut Pahor, il president dal dialic / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Pietro Corredig e Sonia Borghese: une vite di pignatis a scufiots | Dôi trofeus intun colp / PAGJINE 10SPETACUI. Teatri Stabil Furlan / PIRULIS DI MUSICHE. I Concierts di Sant Martin in Cjargne ae vincjesime edizion / PAGJINE 11FONDAZIONE FRIULI. Friuli Storia, il leam tra gjenerazions al passe “De tiere al plat” / ART TAL TAC. L Y R A, in memorie di Pier Paolo Pasolini / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Emilio Nardini, Par vivi, Udin, 1921 / PAGJINE 12PASOLINI – CJANT E DISCJANT. La critiche ae masse, “un cuarpat cence cjâf ” pront a vendi la sô libertât / DISCJANT. Letare ai pasolinians ||

** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +