Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier

Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc

O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal chef. Di profession cogo, cumò al sta deventant famôs par une biele storie di amicizie fra om e cjan, inviant un progjet dutun cul sô lôf cecoslovac di non Numb, adotât un an fa.
__
Thomas, ti vevi lassât che tu jeris un “personal chef”: ce fâstu vuê?
Finide chê esperience, daspò finît il lockdown o ai fat la stagjon estive a la Elbe, finide chê a Sapade e Siene, e cumò o fâs il chef a Livigno intun albierc a 4 stelis cun spa, a cjâf di un team di 9 personis.
__
Ma cumò tu sês in compagnie…
Eh sì: o ai adotât Numb, un lôf cecoslovac, il plui piçul di une biele covade di sîs cjanuts. Al jere restât l’ultin: nissun lu voleve parcè che si jere fat mâl intune çate zuiant cui siei fradis. Al someave adiriture che forsit nol varès mai rivât a tornâ a cjaminâ ben. Jo lu ai cjolt istès e mi àn conseât di fâi fâ esercizi par rinfuarçâi la muscoladure. In chel periodi o jeri a Sapade, la matine o fasevi alenament di corse e cussì o ai tacât a puartâmal daûr. Po dopo, o vin provât a fâ cualchi percors di mont, il prin ripâr, po dopo simpri plui adalt.
_ Parcè Numb di non? Il gno grup rock preferît a son i Linking Park e tal lôr disc Meteora la cjançon plui rapresentative si clame Numb. E duncje lu ai clamât cussì. Il biel al è che “numb” al vûl dî alc tant che “indurmidît”, e invezit o pues sigurâ che lui al è dut il contrari!
__
E duncje ti è vignût iniment di fâ un vêr e propri progjet…
Al è sucedût che a un ciert pont o jeri a Siene, e o ai viodût che Numb nol jere plui lui: si jere studât. O ai capît che i mancjavin lis monts. E cussì o ai molât chel lavôr e o ai acetât une propueste a Livigno. In chel periodi o ai seguît la storie di Nepal e Andrea, il cjan e l’om che a àn il record di un cjan puartât plui adalt, lôr a son lâts sul Monte Rosa. Mi soi studiât il lôr câs e mi è vignude la voie di provâ ancje jo cun Numb. A Livigno a àn i “Nos 3000”: 10 monts sore dai 3.000, un percors che tancj a fasin. Cuant che tu rivis insom di une, al è un QR code par regjistrâ la imprese, si vincin ancje premis… e cussì mi è vignude chê di provâ a fâlis cun Numb e inviâ il progjet Walking Wolf, un tour pes monts de Italie e cul obietîf finâl di bati il record di Nepal e Andrea, rivant insom dal Monte Bianco. In Setembar o vin finît i Nos 3000, cumò o stin fasint un tour cun Alps, Dolomitis e Apenin. Finide cheste tirade, o fâs operâ Numb ae çate, cumò che si è rinfuarçât, par cirî di risolvi une volte par dutis il so probleme.
__
Sêstu un espert di mont? Vâstu di bessôl o ti fâstu judâ?
No, o jeri te scuadre regjonâl di schi, ma la mê esperience di mont e finive cun chel. Cualchi volte o lin bessôi, cualchi volte compagnâts di une vuide: a seconde dal impegn. Mai meti sot gjambe la mont: plui di une volte o sin tornâts indaûr e mi soi studiât miôr il percors prime di fâlu ancjemò. O volarès ancje marcâ che dopo cheste esperience mi soi rindût cont che lâ in mont cul cjan no je une limitazion ma un valôr in plui: si va sù cuntun amì.
__
Ce canâi di comunicazion dopristu pal progjet?
Tal imprin o ai doprât i social, e jere la robe plui semplice. Cumò o varai di fâ ancje un sît, fra lis mil robis che o ai di fâ. Par intant o dopri Instagram, cuntun profîl dal progjet Walking Wolf Tour, il profîl “personâl” di Numb (al rît ndr) e il gno. Po dopo, o sin tant seguîts su Tik Tok, o vin passe 26.000 follower. Su Tik Tok la comunicazion e je plui gaiarine e lizere: lis robis specifichis su la mont a àn mancul like, su Instagram si fâs plui il pont su ce che o stin fasint. Dut câs, al è un biel impegn, no rivi nancje a meti sù dut il materiâl che o ai, e mi coventarà cualchidun che mi dedi une man.
__
Tu puartis simpri insom la bandiere dal Friûl…
Sigûr! E di fat a Livigno mi soi fat cognossi ancje par chel.
__
Cui ti aial judât te imprese?
La iniziative e je tacade autofinanziade e cul jutori di cualchi sponsor tecnic che mi davin materiâi. Par esempli, la bandiere che si diseve me à dade la Friûlpoint, cun ancje altre robe , come la bandane/scjaldecuel dal Friûl che o met simpri lant sù. Cualchidun mi à dât in maniere spontanie une ufierte traviers dai canâi social. Cumò si stan svicinant ancje sponsors par meti un francut par fâ la ultime part dal tour e pal record.
__
Ce rispuestis âstu vût ae tô iniziative?
E je stade une grande rispueste di bande dal “popul dal web”, e cumò ancje di bande dai media tradizionâi. Un biel sburt lu à dât un articul vignût fûr sul Corriere Milano, che mi à puartât gnûfs followers sui mei canâi social e altris intervistis di bande di altris sîts e ancje de television locâl.
__
Un grant sucès: “al tire plui un pêl di cjan…”.
Si pues propit dî (al rît). Une robe che mi à fat tant plasê e je che cumò lant ator nus ricognossin. In chei dîs ca o jerin a San Vît (dal Cjadovri, ndr) e tante int mi à fermât. Ti fasin i compliments, adiriture ti ufrissin di bevi. Propit biel.
__
Cualis sono lis prossimis tapis?
Cumò ai prins di Novembar o fâs fâ la operazion a Numb e fin in Fevrâr o starìn cuiets. Dopo o tacarìn la preparazion par tentâ il record, in Primevere. ❚

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

FOCUS. Record: i cjans plui vecjos

A proposit di cjans protagoniscj di record, cuâl isal il cjan plui vecjo tal mont? Propit chest an e je muarte Pebbles che e jere al moment la cjice plui vecje dal mont, daûr dal Guinness dei Primati. E jere une fox terrier toy, che nus à lassâts a cinc mês dal so vincjesim tierç complean. Lu àn anunziât i parons Bobby e Julie Gregory di Long Island (Usa). Nassude ai 28 di Març dal 2000, e à vût 32 piçui cul so compagn Rocky, che al è muart intal 2016.
◆ Il record assolût di longjevitât lu à però un australian cattle dog di non Bluey che al è rivât ae etât di 29 agns e 160 dîs, murint intal 1939. Al secont puest un beagle di non Butch muart a 28 agns; tierç un pug di non Snookie, muart in Sudafriche ae etât di 27 agns e 284 dîs.
◆ Diviers istitûts di ricercje a àn tirât dongje dâts statistics par capî cetant che al vîf un cjan vuê, concludint che la vite medie dai nestris amîs a cuatri gjambis si ateste plui o mancul tor dai 12-13 agns. In ogni câs, a son di fâ lis diferencis oportunis su la base de taie e de raze: al è confermât che i cjans di taie piçule a àn une vite medie di durade plui grande, e i cjans miscliç di razis a risultaressin gjoldi di une spiete di vite plui lungje. Il Chihuahua e je risultade jessi la raze che e vîf di plui: al passe cun facilitât i 15 agns di etât e al pues rivâ ancje fin a 20. ❚

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

LINK & LEAMS

Si pues seguî lis impresis di Numb e Thomas su Instagram cirint il profîl walkingwolf_official, numb_the_wolf e colussa_thomas. Su Tik Tok lait a cirî tommy_colussa. ❚

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +