EDITORIÂL – Se la fieste e je dome di une bande / VIERZIDURE – Une scjassade su Aquilee / La leture de Bibie par furlan: svicinâsi ae Peraule di Diu confermant la dignitât de nestre lenghe / Spietant l’Event / Fieste de Patrie a Manià / ATUALITÂT – Vonde cjacaris / O vin di movisi / Ti deludaRai simpri / “Venis stropadis” / De Australie al Friûl / AI 32 DI MAI. Lis miezis stagjons a esistin ancjemò / Fieste? La nestre partecipazion no je ni scontade ni serene / Friûl: 145 – 93 agns de Italie / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il grant Event / No esist indipendence politiche cence indipendence economiche / IL SIVILOT. Federalisim talian: une gjachete strente e curte pal Friûl / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1910-1920 – No Grande Vuere, ma grande tragjedie/ «Une volte o jeris voaltris e cumò o sin ancje nô» / Furlan, lenghe de justizie in Cechie / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. L’Udin, plui che une scuadre / OMS DI LIBERTÂT. Michael Gaismair, in vuere cuintri de tiranie (Tirôl) / SLOVENIE. Incuinament sot voli tes citâts de Slovenie / AUSTRIE. I Cecs di Viene, une volte la minorance plui numerose / CULTURE – O varìn ancje la broade DOP! / CUSINE. Un boç dut par me / FRIÛL TAL ETERE. Il balon al devente di ducj / La lustre matetât dal siôr Chissot furlan / La Regjon e “distude” Onde Furlane / Ce sucedial cumò? / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. La Rêt e la identitât teritoriâl / E-MARILENGHE. La archeologjie de lenghe furlane e je online / CABLÂT & CONTENT. Blogstars daspò dal boom / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – La Joibe Grasse dal 1511 contade ai fruts / Leonardo Zanier, Libers di scugnî lâ / Il cancar de monoculture / CONTECURTE. La dentiere pierdude / ART-Â. Lis stradis de anime di Franco Maschio / I CLASSICS – 15. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
L'EDITORIÂL / LETARE AL GNÛF VESCUL. LA LEZION DI AQUILEE NO VA DISMENTEADE
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Letare al gnûf Vescul la lezion di Aquilee no va dismenteade
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin
Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +