EDITORIÂL – Se la fieste e je dome di une bande / VIERZIDURE – Une scjassade su Aquilee / La leture de Bibie par furlan: svicinâsi ae Peraule di Diu confermant la dignitât de nestre lenghe / Spietant l’Event / Fieste de Patrie a Manià / ATUALITÂT – Vonde cjacaris / O vin di movisi / Ti deludaRai simpri / “Venis stropadis” / De Australie al Friûl / AI 32 DI MAI. Lis miezis stagjons a esistin ancjemò / Fieste? La nestre partecipazion no je ni scontade ni serene / Friûl: 145 – 93 agns de Italie / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il grant Event / No esist indipendence politiche cence indipendence economiche / IL SIVILOT. Federalisim talian: une gjachete strente e curte pal Friûl / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1910-1920 – No Grande Vuere, ma grande tragjedie/ «Une volte o jeris voaltris e cumò o sin ancje nô» / Furlan, lenghe de justizie in Cechie / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. L’Udin, plui che une scuadre / OMS DI LIBERTÂT. Michael Gaismair, in vuere cuintri de tiranie (Tirôl) / SLOVENIE. Incuinament sot voli tes citâts de Slovenie / AUSTRIE. I Cecs di Viene, une volte la minorance plui numerose / CULTURE – O varìn ancje la broade DOP! / CUSINE. Un boç dut par me / FRIÛL TAL ETERE. Il balon al devente di ducj / La lustre matetât dal siôr Chissot furlan / La Regjon e “distude” Onde Furlane / Ce sucedial cumò? / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. La Rêt e la identitât teritoriâl / E-MARILENGHE. La archeologjie de lenghe furlane e je online / CABLÂT & CONTENT. Blogstars daspò dal boom / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – La Joibe Grasse dal 1511 contade ai fruts / Leonardo Zanier, Libers di scugnî lâ / Il cancar de monoculture / CONTECURTE. La dentiere pierdude / ART-Â. Lis stradis de anime di Franco Maschio / I CLASSICS – 15. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +