Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avost 2012

............

IN CUVIERTINE. Un dissen dal pitôr Otto D’Angelo. Parsore, une foto dal Parlament di Bruxelles

EDITORIÂLUne Yalta nostrane / CURIOSITÂTSedean, caput mundi / DI BESSÔI – AFÂRS INTERNAZIONÂI. Sul troi di Aquilee / DI BESSÔI – AFÂRS INTERNAZIONÂI. Internazionalizazion in cinc mossis / RICUART. Un dai nestris / LA INTERVISTE. Si à di jessi combatîfs e unîts a pro dal Friûl / APONTAMENT. Ricjatâsi a Aquilee / IL FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. Arrigo Collavino al è lât sul plan plui alt / TV FRIÛL E CJANÇONS. Festivalfrascje / IL FERÂL. Emigrants pe fede / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Il zovin e l’emigrant / GRIGNEI DI STORIE. Il misteri dai Mosaics / INTERNAZIONÂL. Visc, tragjicomedie di un scandul / FRIÛL EUROPE. Italie a cessecûl / LADINIE. Cjape il sac e va pal mont / SLOVENIE. Un popul plurilengâl / AUSTRIE. Dulà lino in Istât? Vacancis in Austrie a nivel record! / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Lenghis e codiçs / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Paisan par TurismoFVG / CINE & TEATRI & ART. I 20 agns di Avostanis / TAL ETERE. La gnove stagjon di “Contile Juste” / MUSICHE. Sunâ swing restant furlans / AGRICOLTURE. Lis pomolutis di bosc a fasin fieste a “Vasinas” / CURTE. La crôs di Aquilee / CUSINE. Mangjâ furlan tai siums dai emigrants / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Robononis / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Giovanni Pillinini, L’orloi dei vite, Udin, 1982 / SPETACUI. Siet siums par piturâ il Friûl / IL SIVILOT. Debora double face / RIFLESSION.  7. Identitât e universalitât inte bibie / CJARGNE. Fielis, un tesaur di scuvierzi / CJARGNE VIVE. La ‘fabriche’ dai scarpets di Antonella / MUSEUS. La plêf tal cûr de Cjargne /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +