Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Setembar 2022

Redazion

Setembar 2022L’EDITORIÂL. Elezions: cui che le conte e cui che nol conte / (L)INT AUTONOMISTE. Un popul cence plui vôs in cjapitul / PAGJINE 2UN PERCORS ORIGJINÂL. I dissens de musiche in Cjargne intune opare di Alessio Screm / INT DI CJARGNE. IV Premi Baston di Sant Pieri di Cjargne / PAGJINE 3INTERVISTE. «O vuei tornâ indaûr ce che il balon furlan mi à dât» | FOCUS. Il campionât di balon plui piçul dal mont / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Dal Friûl al Paîs Basc par imparâ cemût rindi pardabon multilengâl un sisteme educatîf | Prime fase di FURLEUS, futûrs insegnants furlans e bascs a confront / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Il spirt di cuarp de scuele dai “renatins” | Une ereditât che e dure di passe 250 agns / Un inteletuâl cu lis balis / PAGJINE 6 – LA ANTEPRIME. Pasolini autonomist intun spetacul dal Tsf / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Rafaêl Serafin, Cryptofriûl, Pasian di Prât, 2021 / PAGJINE 7 – AMBIENT E NATURE. La pôre dal bosc e i popolaments urbans di uciei / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Sardegne, la vergogne e je finide e la scuele e je tacade / AUSTRIE. Intun libri il rispiet pal bosc, une risorse cence fin / SLOVENIE. Un prin scandul pal guvier sloven / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Marco Sollero: Il “cret di Paulâr” al ponte dret al tricolôr | La braùre di jessi un simbul pai zovins di dute la Cjargne / PAGJINE 10SPETACUI. La seconde stagjon dal Teatri Stabil Furlan / PIRULIS DI MUSICHE. La musine dai cjants di Lino Straulino / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. Plui bio par ducj / ART TAL TAC. Un miscliçot di musiche dal mont in Friûl cui alteRMiX quartet / FONDAZONE FRIULI. Universitât e Fondazione Friuli dutun pe promozion dal savê / PAGJINE 12PASOLINI – CJANT E DISCJANT. L’Eretic che al permet di viodi ce che par solit al reste scuindût / DISCJANT. Dissident cence torment, narcisist cence dubis ||


** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +