EDITORIÂL – No si vent la tiere dulà che l’om al cjamine / VIERZIDURE – I furlans devant de imigrazion / Bon acet ma tal rispiet des nestris regulis / In Friûl, cuntun sium tal cjâf e la Afriche tal cûr / Ma a scuele interessial il furlan? / ATUALITÂT – Cimiant in muse a la pôre dal forest… / La pâs che e cjamine / La cjaminade fûr pes plêfs cjargnelis / La int de Bibie / Rai? No, mai! / 150 agns de nassite di bonsignôr Faidutti / AI 32 DI MAI. Jemplìn il stadi! / IL FERÂL. “Cjâr” pape, tu nus costis masse! / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Cul cjapiel sul cjâf / L’avignî dal Friûl autonim al è tes mans dai Furlans / IL SIVILOT. Ognidun al bale cun sô agne / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1930-1940 – Shoah furlane / Glesie furlane, glesie universâl / Unidos por la Historia / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. I siopars de fam che a àn scjassât il mont / OMS DI LIBERTÂT. Bobby Sands (Irlande) / SLOVENIE. Krško, une centrâl dongje cjase / AUSTRIE. Il guvier di Viene al à proponût une propueste pe gnove leç di tutele de lenghe slovene / CULTURE – Leteraturis platadis / AGRICOLTURE. Mai, mês dai sparcs! / CUSINE. Il sparc blanc furlan / TELEVISION, CINE E TEATRI. FRIÛL TAL ETERE. Mandi Jan / Finalmentri si partìs / Spietant il Liet / Vinitaly par furlan / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Web e Publiche Aministrazion (SECONDE PONTADE) / E-MARILENGHE. La Filologjiche e je filo-internet / CABLÂT & CONTENT. Leture continue de Bibie, event di popul: ancje di chel de Rêt / Cemût… digjitâ furlan! / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – L’Arbul Feliç / Agnul M. Pittana, Chês flamis / Ce celebrâ dal 1511: Juliete e Romeu o la rivolte popolâr? / CONTECURTE. La maiute di Zidane / ART-Â. Il mont rurâl di Gianenrico Vendramin a Spilimberc / I CLASSICS – 17. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +
La rassegne / Avostanis 2023, un viaç a scuvierzi ce che al reste de sacralitât
A son 32 agns che i Colonos a rindin l’Istât furlan un laboratori di sperimentazion creative e di riflession cence confins. Intal curtîl dal vecjo complès colonic di Vilecjaze, “Avostanis” e je deventade une rassegne che no si pues mancjâ par capî ce che si messede inte culture contemporanie no dome di chenti: culì a […] lei di plui +
Int di Cjargne / Magjie a Cjarsovalas
Marta Vezzi
Un dai lûcs dai Pagans in Cjargne Cjarsovalas, il paisut dai Pagans, al è sore Val e Rualp, frazions dal Comun di Darte, a 1.350 metris sul nivel dal mâr. “Al è un dai lûcs indulà che o puarti di plui la int – e conte Fides Banelli, mestre in pension che a fâs ancje […] lei di plui +
L’Editoriâl / Cuant vignaraie la “adunade” dai furlans?
Walter Tomada
Tropis vitis aial il Friûl? Al sarès biel se a’ndi ves siet, come i gjats: o cetantis di plui, come i protagoniscj di tancj videozûcs che ur plasin ai nestris fantats. Magari cussì no, dut câs, un popul nol è mai bon di vivi dôs voltis: se i tocje disparî, al sarà par simpri. Se […] lei di plui +
Festival di Poesie Alpine / Autôrs di Ladinie, Grisons e Friûl a confront
Gabriele Zanello
Tal incuintri di Bressanon ancje lis vôs di Gigi Maieron, Nelvia Di Monte, Gianluca Franco, Francesco Indrigo, Luigina Lorenzini e Antonella Sbuelz Tra lis comunitâts furlane, ladine e rumance a esistin relazions identitariis e culturâls une vore antighis, che massime tai agns Setante e Otante a àn vût un moment di gnove sfloridure ancje sul […] lei di plui +