JUGN – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – La strade de reson, ma e covente clarece / O vin bisugne di voaltris / Un Friûl diferent tes rispuestis di Cristiano Shaurli, gnûf cjâfgrup dal PD in consei regjonâl / PAGJINE 2 – Friûl in vuaite par tignî salde la autonomie de nestre Universitât e ricurdâlu al gnûf retôr De Toni / Fotografâ la lenghe: dopo 15 agns la Universitât dal Friûl e prepare la gnove ricercje sociolinguistiche che nus disarà cemût che al sta il furlan / LA INTERVISTE. Lorenzo Zanon e i siei 5 agns di president de ARLeF, spietant i risultâts dal gnûf scandai de Uniud / PAGJINE 3 – Tal Friûl di vuê la lenghe si messede tra globâl e locâl, cjatant une gnove dimension universâl / SIMPRI BOGNS. Meni Ucel, Foresc’ par furlan, Udin, 1979 / Mandi “mestra Ana”, riferiment pal Friûl orientâl e no dome / PAGJINE 4 – MUSICHE. Musiche. I Mig 29 Over Disneyland no svolin plui, ma a son rivâts i Magic Lunch Double Crunch che si presentin cul lôr gnûf CD / E sarà ladine la edizion 2013 di Suns: la selezion dal Liet Internazional, festival european de cjançon in lenghe minoritarie, si davuelzarà in Val di Fasse ai 9 di Novembar / CJARGNE VIVE. Vile, vilans e vilotis cun Lino Straulino li dal Musicalmuseo 2013 di Tumieç / PATRIE TECNOLOGJICHE. Salt, onest e blogarin: cemût che i furlans a scrivin i lôr diaris virtuâi su la Rêt / PAGJINE 5 – Parcè ti interessie la culture furlane? Viaç tal cors di Romans / CJAMINANT TE STORIE. I tesaurs di S. Vît dal Tiliment / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. Hagnul e Gretel / La Sabide di sere Udin e je plui furlane cu la messe te glesie de Puritât / PAGJINE 6 – IL FERÂL. Di Barbiane une scuole di vite / Glesie furlane e presente il dopli cd “Cjantis di glesie dal Popul furlan” regjistradis dal Coro “Rôsas di mont” diret di pre ‘Sef Cjargnel / Furtunât il popul che il Signôr al è il so Diu / AVÔT DAL FRIÛL / PAGJINE 7 – SLOVENIE. La Slovenie no je la Grecie, ma… / AUSTRIE. Gnûfs concets par miorâ l’insegnament dal sloven in Carinzie / FRIÛL EUROPE. Al mês di Lui ancje la Cravuazie e jentrarà te Union Europeane dopo dîs agns / Il risultât des elezions valdostanis al fâs rifleti ancje in Friûl / PAGJINE 8 – Il Friûl in cercje di fiducie intal sisteme bancjari locâl / Pai 20 agns de Cjarte Europeane des lenghis regjonâls e minoritariis, Bruxelles i cride ae Italie / PAGJINE 9 – CONTE. Une veretât une vore ordenarie / PAGJINE 10 – Cormons e onore Dolfo Zorzut cuntun premi leterari che al celebre il plurilinguisi di cheste tiere / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Lis Termopilis austriachis che a deventin la Cjaurêt francese / “LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
L'EDITORIÂL / LETARE AL GNÛF VESCUL. LA LEZION DI AQUILEE NO VA DISMENTEADE
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / Letare al gnûf Vescul la lezion di Aquilee no va dismenteade
Walter Tomada
Preseât bonsignôr Riccardo Lamba, gnûf Arcivescul di Udin, “La Patrie dal Friûl” i da il benvignût e i fâs i auguris pe so gnove mission. La miôr robe che o podìn sperâ, par lui e par nô, e je che al rivi a colp a jentrâ in sintonie cu la storie di cheste tiere, che […] lei di plui +
Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin
Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +