
EDITORIÂL – No si vent la tiere dulà che l’om al cjamine / VIERZIDURE – I furlans devant de imigrazion / Bon acet ma tal rispiet des nestris regulis / In Friûl, cuntun sium tal cjâf e la Afriche tal cûr / Ma a scuele interessial il furlan? / ATUALITÂT – Cimiant in muse a la pôre dal forest… / La pâs che e cjamine / La cjaminade fûr pes plêfs cjargnelis / La int de Bibie / Rai? No, mai! / 150 agns de nassite di bonsignôr Faidutti / AI 32 DI MAI. Jemplìn il stadi! / IL FERÂL. “Cjâr” pape, tu nus costis masse! / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Cul cjapiel sul cjâf / L’avignî dal Friûl autonim al è tes mans dai Furlans / IL SIVILOT. Ognidun al bale cun sô agne / CUINTRISTORIE DAL NÛFCENT 1930-1940 – Shoah furlane / Glesie furlane, glesie universâl / Unidos por la Historia / TERITORIS – INTERNAZIONÂL. I siopars de fam che a àn scjassât il mont / OMS DI LIBERTÂT. Bobby Sands (Irlande) / SLOVENIE. Krško, une centrâl dongje cjase / AUSTRIE. Il guvier di Viene al à proponût une propueste pe gnove leç di tutele de lenghe slovene / CULTURE – Leteraturis platadis / AGRICOLTURE. Mai, mês dai sparcs! / CUSINE. Il sparc blanc furlan / TELEVISION, CINE E TEATRI. FRIÛL TAL ETERE. Mandi Jan / Finalmentri si partìs / Spietant il Liet / Vinitaly par furlan / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN – LICÔF. Web e Publiche Aministrazion (SECONDE PONTADE) / E-MARILENGHE. La Filologjiche e je filo-internet / CABLÂT & CONTENT. Leture continue de Bibie, event di popul: ancje di chel de Rêt / Cemût… digjitâ furlan! / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – L’Arbul Feliç / Agnul M. Pittana, Chês flamis / Ce celebrâ dal 1511: Juliete e Romeu o la rivolte popolâr? / CONTECURTE. La maiute di Zidane / ART-Â. Il mont rurâl di Gianenrico Vendramin a Spilimberc / I CLASSICS – 17. SANT JACUM, LÀ CHE AL FINÌS IL MONT /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Tante int e partecipazion ae presentazion dal gnûf libri, “CHENTI” di Diego Navarria
Redazion
La prime des iniziativis pai 80 agns de “La Patrie dal Friûl” (1946-2026). O vin presentât ai 27 di Fevrâr tal Salon di Palaç Belgrado di Udin, il gnûf libri, “CHENTI” romanç furlan di Diego Navarria. A son intervegnûts la gjornaliste Martina Delpiccolo e il diretôr da La Patrie dal Friûl Walter Tomada, l’autôr Diego […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin
Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +


