EDITORIÂL – Triest al met in taule il svuacet furlan / VIERTIDURE – Razionalizazion o centralizazion? / DI BESSÔI – TURISIM EVENTS. Friûl palc par events internazionâi / DI BESSÔI – TURISIM EVENTS. Lavorâ in sinergjie par fâ rindi il turisim/ RICUART. Intal segn di Jone / FORMAZION. La nestre Universitât e la lenghe furlane / IL SIVILOT. Peraulis e recipis / FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. Pecjis friulvenetisjulianis / TV FRIÛL E CJANÇONS. Cuet e lecât / GLESIE FURLANE – IL FERÂL. Ce àno studiât i studiâts? / APONTAMENTS. Pre Antoni al è tornât in Cjargne / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Sot de plante di ricin / GRIGNEI DI STORIE. Sul “fîl” de storie / FRIÛL EUROPE. Votazions in Grecie / INTERNAZIONÂL. La Cine e scrîf al Friûl / LADINIE. Abilitât che no je dome tes mans / SLOVENIE. Cemût fâ turisim alternatîf in Slovenie / AUSTRIE. La fieste dal papà: la economie si profite simpri di plui / SASSONIE. Sassonie: Toponims soraps tradusûts malementri / CJARGNE. La Cjargne no sbasse il cjâf / CULTURE. I Langobarts, patrimoni de umanitât e dal Friûl / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Blecs par insegnâ la nestre lenghe ai zovins pal mont / MUSICHE. Sgarfant te tradizion / CJARGNE. Riforme sanitarie regjonâl, si dislozial ancje in Cjargne? / CJARGNE VIVE. Friulfisa di Marco Tomiato / CUSINE. Di Istât il gustâ si met te tace / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Il Vanzeli di Marc / Galliano Zof, Contadinance, Udin, 1977 / Continuant il dibatit su la Universitât e sul “Friûl tradît” / CONTECURTE. In paradîs / RIFLESSION – 6. Identitât e universalitât inte Bibie / SAPADE. Sapade/Plodn che e torne / LETARIS / FINANZIAMENTS. De Anna al incuintre ents ricognossûts /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +
La rassegne / Avostanis 2023, un viaç a scuvierzi ce che al reste de sacralitât
A son 32 agns che i Colonos a rindin l’Istât furlan un laboratori di sperimentazion creative e di riflession cence confins. Intal curtîl dal vecjo complès colonic di Vilecjaze, “Avostanis” e je deventade une rassegne che no si pues mancjâ par capî ce che si messede inte culture contemporanie no dome di chenti: culì a […] lei di plui +
Int di Cjargne / Magjie a Cjarsovalas
Marta Vezzi
Un dai lûcs dai Pagans in Cjargne Cjarsovalas, il paisut dai Pagans, al è sore Val e Rualp, frazions dal Comun di Darte, a 1.350 metris sul nivel dal mâr. “Al è un dai lûcs indulà che o puarti di plui la int – e conte Fides Banelli, mestre in pension che a fâs ancje […] lei di plui +
L’Editoriâl / Cuant vignaraie la “adunade” dai furlans?
Walter Tomada
Tropis vitis aial il Friûl? Al sarès biel se a’ndi ves siet, come i gjats: o cetantis di plui, come i protagoniscj di tancj videozûcs che ur plasin ai nestris fantats. Magari cussì no, dut câs, un popul nol è mai bon di vivi dôs voltis: se i tocje disparî, al sarà par simpri. Se […] lei di plui +
Festival di Poesie Alpine / Autôrs di Ladinie, Grisons e Friûl a confront
Gabriele Zanello
Tal incuintri di Bressanon ancje lis vôs di Gigi Maieron, Nelvia Di Monte, Gianluca Franco, Francesco Indrigo, Luigina Lorenzini e Antonella Sbuelz Tra lis comunitâts furlane, ladine e rumance a esistin relazions identitariis e culturâls une vore antighis, che massime tai agns Setante e Otante a àn vût un moment di gnove sfloridure ancje sul […] lei di plui +