Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2024

Redazion

Zenâr-Fevrâr 2024 |||| L’EDITORIAL. Nô no sin un popul di serie B / L(INT) AUTONOMISTE. Meti adun utopie e concretece / PAGJINE 2 – FONDAZIONE FRIULI. Gnûf Bant pal Benstâ sociâl, confermât il font di 600 mil euros / INT DI CJARGNE. Woonik, laboratori di borsetis di lus a Sudri / PAGJINE 3 – MESTRIS. PAR NO PIERDI LA MEMORIE. Pre Roman Michelot e la vision di une Glesie fate par servî il so popul / PAGJINE 4 – NATURE E AMBIENT. 1 – Lis leçs barzalete / ESODO. Messâl: de pazience ae resilience / PAGJINE 5 – VIZIS E VIRTÛTS. Invidie, il grop che ti incjantone, al strenç il cûr e al invelegne la vite / LA PIÇADE. La autonomie dal Friûl-V.J. e passe pe Cjargne… / PAGJINE 6 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Il viaç di Alessandra Motz ae scuvierte di une economie sustignibile / PAGJINE 7 – GOLE DI FURLAN… Par television la marilenghe e je plui presinte, ma no je simpri facil di viodi (o riviodi) / ARLeF. Scuele: viertis lis adesions pal insegnament de lenghe furlane / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Il passaç dal 2023 al 2024 e i inovâi taronts de Declarazion di Chivasso, dal Progjet Spinelli e de Cjarte di Brest / AUSTRIE. Multis se si fume in zardin / TRADIZIONS DI CHENTI. Progjet “Tarvisio e dintorni” / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Giorgio Dannisi: sport, culture, solidarietât, inclusion sociâl. Progjets par cjalâ simpri indenant | La terminologjie juste in materie di disabilitât: il lavôr dal professôr par contâle simpri juste | “La inclusion e je une situazion di dâ e di vê, cence polse” / PAGJINE 10. – CULTURE E STORIE PAR CJALÂ AL AVIGNÎ. I orlois di Pesariis a misurin il timp inte Mitteleurope / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Il compositôr, liutâr e mosaicist Domenico Bianchini al torne in vite midiant de ghitare / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. La I.CO.P. di Basilian e met tai plats de mense i savôrs de nestre tiere / ART TAL TAC. Un album cetant spietât. I Braul nus contin di furlans e Friûl cun “Barlums. Canti d’inchiostro” / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. La Universitât castrense di S. Zorç di Noiâr. Inte grande vuere, Cormons, 2017 / CJARGNELAS. Storiis di feminis che a vegnin de mont e che a àn savût lâ cuintri curint ||

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +