SPECIÂL VOLONTARIÂT
EDITORIÂL – La fuarce e la fragjilitât (di Toni Capuozzo)/ SOLIDARIETÂT PAL ABRUÇ, IL CONT CORINT / SPECIÂL – La Caritas in Friûl e je nassude dopo dal taramot dal ’76 / Il Taramot in Abruç dai 6 di Avrîl: Cuant che i seconts a durin oris / Cronache: la rêt prime des agjenziis? / In Friûl dîs mil volontaris de Protezion Civîl / No imponi modei dal alt / Sagre, solidarietât paisane / Si pues fâ Sagre ancje cence alcul / Volontariât furlan: vîf, atîf e cence polse, a servizi di cui che al à bisugne / Ti vuei… donâ / Il CeVI, volontariât cence confins / Cence di lôr, nuie sport diletantistic / Fantats Furlans: nassûts par crevâ e vonde / AI 32 DI MAI. Lis oparis di caritât tal parcament dal stadi / ATUALITÂT – Ancje in Cine si fevele par furlan / SunsAtor, viaç te musiche furlane di vuê / Sporteliscj ancjemò in spiete / LInt AUTONOMISTE. Elezions europeanis, nissune acuile? / Internet e diaspore: biel cirint i furlans pierdûts / 10mil Furlans in fieste / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Imparait a nadâ / Un 3 di Avrîl cidin e platât in provincie di Pordenon / Chei che a fiestezin: storiis di Voleson e di Cordovât / Master par insegnants in lenghe furlane: un percors formatîf complès e impegnatîf / Libri vert pe Sanitât-2 / Biel fevelant di libris / CURTIS E CHE SI TOCJIN. Il Friûl al à finalmentri di decidi in autonomie dal so presint e dal so avignî / TERITORI – PORDENON. L’esercit cidin dal tierç setôr / AUSTRIE. Il volontariât al è impuartant pe economie sociâl austriache / I pompîrs volontaris: l’element plui impuartant par garantî la sigurece de int ancje tai paisuts dispartâts / SLOVENIE. Ancje in Slovenie un esercit di volontaris / CULTURE – ART-Â. Cence confins. Art cuintricorint e vierte al confront / IL FERÂL. A novante agns dal «stragjo inutil» / FOTO GALLERY – Mans / AA.VV, Spazi del fare… A. Pian, M. Puntin, Cjopris e Viscon… / Web tv par furlan? Dut di fâ / Il Friûl tal etere / I CLASSICS – 15. CUINTRISTORIE DAL FRIÛL – La albe de nestre Patrie /
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +
Gnovis / A Dael la presentazion dal libri “Fûc su Gurize”
Redazion
Si è tignude a Dael, ai 4 di Setembar, la ultime presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Inte spaziis de Cjasa dal Muini, a an presentâtn: Ferruccio Tassin autôr, Andrea Valcic President Clape Patrie dal Friûl e Diego Navarria, colaboradôr de “La Patrie dal Friûl”. lei di plui +
Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan
Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +


