Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

AVOST 2015

............


AVOST – PRIME PAGJINE. EDITORIÂLDoprâ la nestre identitât e je la uniche strade buine / La prime sentade de Assemblee de Comunitât Linguistiche Furlane, un organisim pal popul furlan / ITALICUM: une “mission impossible” par dôs minorancis / PAGJINE 2 Il lat al va…. in polvar: la ordenance UE che e permet di fâ formadi cun chel e lis conseguencis pe filiere / Il piçul produtôr: «Nissun panic, anzit la ocasion par marcâ miôr la nestre cualitât» / Turisim e albiercs difondûts in mont / PAGJINE 3 – Ce che al bol tal cjamp vitivinicul regjonâl. La cuistion des Doc, a partî dal Pinot Grîs / Fiers in aghe pe Doc dal Friûl / I indipendentiscj dal “Parlament Furlan” a vierzin lis puartis ai autonomiscj. E Anzil al jentre… / PAGJINE 4 «La lenghe furlane e sarà sparide in trê gjenerazions se no si fasin intervents decîs». L’alarme di Simone De Cia / Il “Mittelfest 2015” al rinfuarce l’ûs de lenghe furlane sie te comunicazion che te propueste dai spetacui / PAGJINE 5 L’Istât a Museis di Renato Garibaldi, pont di riferiment culturâl in Cjargne / Avostanis: chest an ai Colonos “in onôr, in favôr”. Si contin lis storiis di personaçs de storie e de culture furlane / Ducj al mâr ta la splaze dal Friûl: Grau / PAGJINE 6 – Pal Ocse, rispiet ae crisi il Friûl al è in condizions miôr di altris. Par fâ un pas di plui nus mancje dome… l’otimisim / Jolanda Di Colò: aziende locâl agroalimentâr in evoluzion continue / Holaluna, une gnove forme di asîl a Cjasegnove di Tumieç / PAGJINE 7 Hevia, la stele de musiche folk internazionâl che al à un grant rispiet pe nestre tiere / La gaita des Asturiis, un strument antîc che al è tornât a vê une gnove vite / PAGJINE 8 SLOVENIE. Spionaç e scandui a frenin la soluzion dai problemis di confin tra Slovenie e Cravuazie / FRIÛL EUROPE. Nuie «Grexit», pocje Europe e une piçule sperance / Presentade la manifestazion dai 11 di Setembar pe fieste nazionâl de Catalogne: tai ultims agns e à fat simpri scjas. Ce che si fâs chest an / PAGJINE 9 L’ultim lavôr di dj Tubet al puarte gnove vite al rap furlan / “Adieu Monsieur Federico”, l’omaç dai Flk a Federico Tavan / SIMPRI BOGNS. Jacques Le Goff, L’Europe contade ai zovins, Udin 1998 / ZODIAC FURLAN. Leon / PAGJINE 10 – IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Avost / ASSEMBLEE DAL CLERO 1975. 1975- 2015. La Assemblee dal Clericât cuarante agns fa / ASSEMBLEE DAL CLERO 1975. Un grant moment di comunion e di sperance / PAGJINE 11 ASSEMBLEE 1975, IL DOCUMENT FINÂL. Document dai predis de Diocesi di Udin pe lôr int / Promovût in storie da la art ma rimandât in furlan. La «Storie de art in Friûl» al è un libri impuartant che al palese cualchi difiet / AVÎS. Glesie Furlane / PAGJINE 12 – A TU  PAR TU. Ce che a disaressin dal Friûl di vuê, chei che a àn fat la sô storie. Lis mans di Catine (Catarine Pecude) //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +