Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Zenâr-Fevrâr 2024

Redazion

Zenâr-Fevrâr 2024 |||| L’EDITORIAL. Nô no sin un popul di serie B / L(INT) AUTONOMISTE. Meti adun utopie e concretece / PAGJINE 2 – FONDAZIONE FRIULI. Gnûf Bant pal Benstâ sociâl, confermât il font di 600 mil euros / INT DI CJARGNE. Woonik, laboratori di borsetis di lus a Sudri / PAGJINE 3 – MESTRIS. PAR NO PIERDI LA MEMORIE. Pre Roman Michelot e la vision di une Glesie fate par servî il so popul / PAGJINE 4 – NATURE E AMBIENT. 1 – Lis leçs barzalete / ESODO. Messâl: de pazience ae resilience / PAGJINE 5 – VIZIS E VIRTÛTS. Invidie, il grop che ti incjantone, al strenç il cûr e al invelegne la vite / LA PIÇADE. La autonomie dal Friûl-V.J. e passe pe Cjargne… / PAGJINE 6 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Il viaç di Alessandra Motz ae scuvierte di une economie sustignibile / PAGJINE 7 – GOLE DI FURLAN… Par television la marilenghe e je plui presinte, ma no je simpri facil di viodi (o riviodi) / ARLeF. Scuele: viertis lis adesions pal insegnament de lenghe furlane / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Il passaç dal 2023 al 2024 e i inovâi taronts de Declarazion di Chivasso, dal Progjet Spinelli e de Cjarte di Brest / AUSTRIE. Multis se si fume in zardin / TRADIZIONS DI CHENTI. Progjet “Tarvisio e dintorni” / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI! Giorgio Dannisi: sport, culture, solidarietât, inclusion sociâl. Progjets par cjalâ simpri indenant | La terminologjie juste in materie di disabilitât: il lavôr dal professôr par contâle simpri juste | “La inclusion e je une situazion di dâ e di vê, cence polse” / PAGJINE 10. – CULTURE E STORIE PAR CJALÂ AL AVIGNÎ. I orlois di Pesariis a misurin il timp inte Mitteleurope / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Il compositôr, liutâr e mosaicist Domenico Bianchini al torne in vite midiant de ghitare / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. La I.CO.P. di Basilian e met tai plats de mense i savôrs de nestre tiere / ART TAL TAC. Un album cetant spietât. I Braul nus contin di furlans e Friûl cun “Barlums. Canti d’inchiostro” / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. La Universitât castrense di S. Zorç di Noiâr. Inte grande vuere, Cormons, 2017 / CJARGNELAS. Storiis di feminis che a vegnin de mont e che a àn savût lâ cuintri curint ||

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +