Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lui 2023

............

LUI 2023 |||| LETARE AL PRESIDENT SUL FRIÛL DI ÎR E DI VUÊ. La mont furlane e cîr rispuestis / L(INT) AUTONOMISTE. Lis tieris altis no alcin bandiere blancje / PAGJINE 2INT DI CJARGNE. Buine gnove a Rigulât, al torne a vierzi il for / FONDAZIONE FRIULI. E cres la colaborazion jenfri CRO di Davian e MD Anderson Cancer Center di Houston / PAGJINE 3INTERVISTE. Il rocul 4.0: la trasformazion di un antîc imprest par oselâ | FOCUS. I rocui in Friûl cumò: conservazion, concierts, libris / PAGJINE 4 – TRADIZIONS DI CHENTI. Il Perdon di Barbane, une procession lungje 800 agns / FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Caterina De Marchi, mestre di Pani a Andreis / PAGJINE 5 – A TORZEON PAL FRIÛL. Rimpinantsi su pal Troi dai Asìns, dulà che si vualme dute la plane furlane / LA PIÇADE. La aga no ni divît… / PAGJINE 6 – LA RASSEGNE. Avostanis 2023, un viaç a scuvierzi ce che al reste de sacralitât / IL PROGJET. I scacs a fevelin par furlan / PAGJINE 7 – LA PRIME VOLTE DI UNE RAPRESENTATIVE. E tache cuntune vitorie la storie de Nazionâl furlane di bale tal gei / SE LA PATRIE E FOS UN STÂT… La Selezion Furlane di balon / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Lenghis e dirits in Europe, la colaborazion tra ateneus si infuartìs inte suaze dal progjet UniNet / AUSTRIE. Program di protezion dai pintûts / SLOVENIE. Cividât sielzude tant che ambientazion pal gnûf film de regjiste slovene Urška Djukić / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Benedetta de Cecco: cemût cori daûr ai insiums a 12 chilometris a l’ore | Friuli Summer Camp, il memorial Alessio Moro e met il turbo: cetantis iniziativis par cont dai Madracs | Dal scudet scjampât ai Madracs 2.0; un gnûf progjet intal hockey cun la carocine eletriche in Friûl / MUSICHE. Festival DARTE Sîs comuns intune rêt di concierts partecipâts / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Trente agns par La Mozartina di Paulâr / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. I vivârs dal Friûl no àn pôre di nissun / ART TAL TAC. Massimo Silverio al presente “Hrudja” / PAGJINE 12VIAÇ AE SCUVIERTE DE FURLANÌE DI JEVÂT. Cjaminant sul ôr di une tace di vin ||

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +