Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lui 2023

............

LUI 2023 |||| LETARE AL PRESIDENT SUL FRIÛL DI ÎR E DI VUÊ. La mont furlane e cîr rispuestis / L(INT) AUTONOMISTE. Lis tieris altis no alcin bandiere blancje / PAGJINE 2INT DI CJARGNE. Buine gnove a Rigulât, al torne a vierzi il for / FONDAZIONE FRIULI. E cres la colaborazion jenfri CRO di Davian e MD Anderson Cancer Center di Houston / PAGJINE 3INTERVISTE. Il rocul 4.0: la trasformazion di un antîc imprest par oselâ | FOCUS. I rocui in Friûl cumò: conservazion, concierts, libris / PAGJINE 4 – TRADIZIONS DI CHENTI. Il Perdon di Barbane, une procession lungje 800 agns / FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Caterina De Marchi, mestre di Pani a Andreis / PAGJINE 5 – A TORZEON PAL FRIÛL. Rimpinantsi su pal Troi dai Asìns, dulà che si vualme dute la plane furlane / LA PIÇADE. La aga no ni divît… / PAGJINE 6 – LA RASSEGNE. Avostanis 2023, un viaç a scuvierzi ce che al reste de sacralitât / IL PROGJET. I scacs a fevelin par furlan / PAGJINE 7 – LA PRIME VOLTE DI UNE RAPRESENTATIVE. E tache cuntune vitorie la storie de Nazionâl furlane di bale tal gei / SE LA PATRIE E FOS UN STÂT… La Selezion Furlane di balon / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Lenghis e dirits in Europe, la colaborazion tra ateneus si infuartìs inte suaze dal progjet UniNet / AUSTRIE. Program di protezion dai pintûts / SLOVENIE. Cividât sielzude tant che ambientazion pal gnûf film de regjiste slovene Urška Djukić / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Benedetta de Cecco: cemût cori daûr ai insiums a 12 chilometris a l’ore | Friuli Summer Camp, il memorial Alessio Moro e met il turbo: cetantis iniziativis par cont dai Madracs | Dal scudet scjampât ai Madracs 2.0; un gnûf progjet intal hockey cun la carocine eletriche in Friûl / MUSICHE. Festival DARTE Sîs comuns intune rêt di concierts partecipâts / PIRULIS DI STORIE E DI MUSICHE. Trente agns par La Mozartina di Paulâr / PAGJINE 11LA TIERE E LA GREPIE. I vivârs dal Friûl no àn pôre di nissun / ART TAL TAC. Massimo Silverio al presente “Hrudja” / PAGJINE 12VIAÇ AE SCUVIERTE DE FURLANÌE DI JEVÂT. Cjaminant sul ôr di une tace di vin ||

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +