
EDITORIÂL – Ocjo, si vierzin lis scuelis! / VIERTIDURE. Ce che nus spiete e si spietin cul gnûf an scolastics / VIERTIDURE. Simpri plui voie di lenghe furlane / DI BESSÔI – AGRICOLTURE. O vin nome un planet, o vin nome un Friûl / RICUART. Mandi Galliano / CJARGNE. Comun di Tumieç: inmò une volte cuintri lis slot machines / CJARGNE VIVE. Il laboratori di restaur a Cedarcjis / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Cui furlans tal mont, plui fuarce pe nestre Patrie / FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. Lidrîs intun click / TV FRIÛL E CJANÇONS. La plui biele / IL FERÂL. La tiere: scune e mari / APONTAMENTS. Glesie Furlane in gjite a Magdalensberg / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. O crôt ancjemò te int / GRIGNEI DI STORIE. Il Tabac: une mode une vore antighe / FRIÛL EUROPE. Plui lenghis, plui Europe. Plui democrazie / IN CURT. Indipendentiscj: a Alguer prime conference des nazions cence stât / LADINIE. Lei, scrivi e fâ di cont / SLOVENIE. In cercje dal benstâ li des termis / AUSTRIE. Inaugurât il gnûf centri “termis Cartintie” a Warmbad / PAGJINE TECNOLOGJICHE. La nestre lenghe no je ancjemò smart / PAGJINE TECNOLOGJICHE. Gdbtf, un lamp di pôre tal cjalt di Avost / ASSOCIAZIONISIM. A rivin i Furlans dal Gurizan / TAL ETERE. Cjastrons, ma cun inteligjence / MUSICHE. Vegnin jù, vegnin jù… vincint il Premi Friûl / MANIFESTAZIONS. Poligon su la mont Bivare, bersai: Cjargne / DVD A FRIULIDOC. “La fabriche dai predis” a FriuliDoc / CUSINE. Siore broade / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Sclopetadis in trê riis / LA FABRICHE DAI… LIBRIS.Umberto Valentinis, Disincjants / ESPERIENCIS. Leint la Peraule di Diu in Val Darzin / CONTECURTE. La fantate dal poç / LETARE VIERTE / RIFLESSION. Regjon e lenghe furlane: pôc e tart / IL SIVILOT. Preparant lis elezions… / LETARE. O sin ca ancje noaltris /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Stin dongje ae Patrie / La storiche riviste furlane e fâs fieste par i siei otante agns
Redazion
Pe rassegne Avostanis, Domenie ai 4 di Otubar aes 3 dopomisdì li dai Colonos a Vilecjaze di Listize tierce edizion di Stin dongje ae Patrie. La storiche riviste furlane e fâs fieste par i siei otante agns e e cjale al avignî adun cul mont de culture, de musiche, dal associazionisim, dal sport tal ricuart […] lei di plui +
La piçade / Salts, lavoradôrs e… laris. Almancul i laris a fevelin par furlan
Mastiefumate
Che il rapuart tra il Messaggero Veneto e la lenghe furlane nol fos dai miôr, si saveve. Par esempli su la partide dal secul tra la nazionâl furlane e chê groenlandese, nancje une rie par furlan. Si spietavin che al vignìs ripuartât a caratars cubitâi il sproc tal strisson puartât in cjamp dai zuiadôrs intant […] lei di plui +
Gnovis pai fruts / I Gnognosaurs a imparin a svolâ: al rive in edicule «Tal blu piturât di blu», il gnûf album di colorâ
Redazion
Daspò dal sucès dal prin album vignût fûr a Nadâl, i simpatics dinosauruts che a fevelin par furlan a proponin pal Istât une gnove aventure: il professôr Einsaur e il so fedêl assistent Blik a provin di svolâ, ispirâts dai pterodatils. Rivarano? ◆ A partî de fin di Jugn al è rivât tes ediculis dal […] lei di plui +
Gnovis / LA PATRIE DAL FRIÛL AL SALON DAL LIBRI DI TURIN 2026
Redazion
Dai 14 ai 18 di Mai no steit a cirînus, noaltris de “Patrie”: no sarin in Friûl, ma inaltrò.◆ No, no lìn in esili. Pal moment, jessi “furlans che no si rindin” nol è ancjemò une colpe. Salacor lu deventarà, ma pal moment o podin jessi “libars di sielzi” di lâ in “mission”. Une mission […] lei di plui +
Gnovis / Par che il popul furlan al salti fûr dal taramot cul cjâf e vîf
Redazion
Lunis ai 11 di Mai te Glesie di Sante Marie sul Cjiscjel di Udin, si è tignude la messe par ricuardâ i 50 agns dal document “Ai furlans che a crodin” cu la partecipazion dal nestri vescul bons. Riccardo Lamba che al à presiedude la celebrazion. Un grazie a lui, a bons. Luciano Nobile che […] lei di plui +
Gnovis / Par che il popul furlan al salti fûr dal taramot cul cjâf e vîf
Redazion
Lunis ai 11 di Mai a lis 18,30 te Glesie di Sante Marie sul Cjiscjel di Udin. Glesie Furlane, cun la Arcidiocesi di Udine e Clape di Culture Patrie dal Friûl a 50 agns dal taramot o volìn ricuardâ ducj i muarts e dutis chês personis che tai agns si son dadis da fâ par […] lei di plui +



