Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2022

Redazion

Otubar 2022L’EDITORIÂL. La “bufule meloniane” e la autonomie inte glacere / (L)INT AUTONOMISTE. Cui aial pôre de “Cuistion furlane”? / PAGJINE 2PAL TRIENI 2022-2025. Comunitât Linguistiche Furlane, Maurmair al fâs il bis / INT DI CJARGNE. Aziende agricule di Prât di Cjargne “Sot la Napa” / PAGJINE 3INTERVISTE. «Provait a recitâ, che us dispatusse ancje pe comunicazion di ogni dì» / PAGJINE 4 – PAN E SALAM. 1949 / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Zuan e il fi cjavestri | Il Ricamadôr che al à inventadis lis “grotescjis” / PAGJINE 6 – LA ANTEPRIME. Cors di furlan par gjornaliscj: consegnâts i atestâts / UN SETÔR STRATEGJIC. I misteris de sanitât furlane / PAGJINE 7 – AMBIENT E NATURE. Il Maiàs, une gnove specie di uciel nidificant intalsetôr setentrionâl dal Friûl / DOI GNÛFS VOLUMS. Beline e Floramo, dialic su Pasolini. Navarria e i “Patriarcjis tal cûr de Europe” / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. A Tarvis il Stât al autorize un gnûf model di educazion plurilengâl / AUSTRIE. La int a ’nd à avonde di rumôr e puce! / SLOVENIE. GO!2025, cuant che la condivision e je une oportunitât / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Gianni Tortolo: “daspò passe 40 agns in bancjute, o torni a tacâ cui frututs” | Inzornament continuât e tante passion: il sisteme dal “mister” par vê sucès, dilunc une cariere / PAGJINE 10SPETACUI. Une trilogjie pasoliniane par nuie scontade / PIRULIS DI MUSICHE. Luigi Berletti, l’aniversari di un editôr musicâl furlan / PAGJINE 11MUSICHE. Doro Gjat premiât al Festival dai indipendents / ART TAL TAC. Barlums: un barlumâ di peraulis trascritis in notis cul tornâ dai Bràul / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Francesco Musoni, Poeta friulano, Udin, 1995 / PAGJINE 12PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Inte prospetive popolâr al cjate la redenzion dal Uman / DISCJANT. Nol ricognòs ai furlans il status di “Popul” ||

** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +