Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2022

Redazion

Otubar 2022L’EDITORIÂL. La “bufule meloniane” e la autonomie inte glacere / (L)INT AUTONOMISTE. Cui aial pôre de “Cuistion furlane”? / PAGJINE 2PAL TRIENI 2022-2025. Comunitât Linguistiche Furlane, Maurmair al fâs il bis / INT DI CJARGNE. Aziende agricule di Prât di Cjargne “Sot la Napa” / PAGJINE 3INTERVISTE. «Provait a recitâ, che us dispatusse ancje pe comunicazion di ogni dì» / PAGJINE 4 – PAN E SALAM. 1949 / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Zuan e il fi cjavestri | Il Ricamadôr che al à inventadis lis “grotescjis” / PAGJINE 6 – LA ANTEPRIME. Cors di furlan par gjornaliscj: consegnâts i atestâts / UN SETÔR STRATEGJIC. I misteris de sanitât furlane / PAGJINE 7 – AMBIENT E NATURE. Il Maiàs, une gnove specie di uciel nidificant intalsetôr setentrionâl dal Friûl / DOI GNÛFS VOLUMS. Beline e Floramo, dialic su Pasolini. Navarria e i “Patriarcjis tal cûr de Europe” / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. A Tarvis il Stât al autorize un gnûf model di educazion plurilengâl / AUSTRIE. La int a ’nd à avonde di rumôr e puce! / SLOVENIE. GO!2025, cuant che la condivision e je une oportunitât / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Gianni Tortolo: “daspò passe 40 agns in bancjute, o torni a tacâ cui frututs” | Inzornament continuât e tante passion: il sisteme dal “mister” par vê sucès, dilunc une cariere / PAGJINE 10SPETACUI. Une trilogjie pasoliniane par nuie scontade / PIRULIS DI MUSICHE. Luigi Berletti, l’aniversari di un editôr musicâl furlan / PAGJINE 11MUSICHE. Doro Gjat premiât al Festival dai indipendents / ART TAL TAC. Barlums: un barlumâ di peraulis trascritis in notis cul tornâ dai Bràul / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Francesco Musoni, Poeta friulano, Udin, 1995 / PAGJINE 12PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Inte prospetive popolâr al cjate la redenzion dal Uman / DISCJANT. Nol ricognòs ai furlans il status di “Popul” ||

** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +