Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2022

Redazion

Otubar 2022L’EDITORIÂL. La “bufule meloniane” e la autonomie inte glacere / (L)INT AUTONOMISTE. Cui aial pôre de “Cuistion furlane”? / PAGJINE 2PAL TRIENI 2022-2025. Comunitât Linguistiche Furlane, Maurmair al fâs il bis / INT DI CJARGNE. Aziende agricule di Prât di Cjargne “Sot la Napa” / PAGJINE 3INTERVISTE. «Provait a recitâ, che us dispatusse ancje pe comunicazion di ogni dì» / PAGJINE 4 – PAN E SALAM. 1949 / PAGJINE 5 – FURLANS FÛR DAL ORDENARI. Zuan e il fi cjavestri | Il Ricamadôr che al à inventadis lis “grotescjis” / PAGJINE 6 – LA ANTEPRIME. Cors di furlan par gjornaliscj: consegnâts i atestâts / UN SETÔR STRATEGJIC. I misteris de sanitât furlane / PAGJINE 7 – AMBIENT E NATURE. Il Maiàs, une gnove specie di uciel nidificant intalsetôr setentrionâl dal Friûl / DOI GNÛFS VOLUMS. Beline e Floramo, dialic su Pasolini. Navarria e i “Patriarcjis tal cûr de Europe” / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. A Tarvis il Stât al autorize un gnûf model di educazion plurilengâl / AUSTRIE. La int a ’nd à avonde di rumôr e puce! / SLOVENIE. GO!2025, cuant che la condivision e je une oportunitât / PAGJINE 9 – SPORT… CHE TI TRAI. Gianni Tortolo: “daspò passe 40 agns in bancjute, o torni a tacâ cui frututs” | Inzornament continuât e tante passion: il sisteme dal “mister” par vê sucès, dilunc une cariere / PAGJINE 10SPETACUI. Une trilogjie pasoliniane par nuie scontade / PIRULIS DI MUSICHE. Luigi Berletti, l’aniversari di un editôr musicâl furlan / PAGJINE 11MUSICHE. Doro Gjat premiât al Festival dai indipendents / ART TAL TAC. Barlums: un barlumâ di peraulis trascritis in notis cul tornâ dai Bràul / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Francesco Musoni, Poeta friulano, Udin, 1995 / PAGJINE 12PASOLINI – CJANT E DISCJANT. Inte prospetive popolâr al cjate la redenzion dal Uman / DISCJANT. Nol ricognòs ai furlans il status di “Popul” ||

** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture. Par viodi chei altris contignûts par timp, abonaitsi.

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +