SPECIÂL MUSICHE DIVIERSE
EDITORIÂL – La lezion catalane / SPECIÂL – Sanc di artist / Gnovis notis ladinis / Pordenon, la citât dulà che al è nassût il punk talian / Liet 2009: ancjemò une volte un grup Sami / Liet: il prossim an in Scozie / Liet, une idee in musiche pe Europe / Cuant che ancje il strument al è difarent / I sucès musicâi des lenghis mancul pandudis / AI 32 DI MAI. Al jere l’om di Ursule / ATUALITÂT – Te ete Glocâl, la lenghe e je inovazion / Stai de Cjargne, no stin lassâju murî / San Simon a Alberto Luchini / Une blesteme di masse tal dizionari? / Lenghis e lengaçs a confront… salvadi! / LInt AUTONOMISTE. Simpri plui Friulgiuliesi / INCHIESTE. Ator pai Museus dal Friûl – 2. I museus in provincie di Pordenon / Il Museu de Art dai faris e dai curtissârs di Manià / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Lôr nus condanin nô / CAMPAGNE ABONAMENT. TIMP DI ABONÂTS E DI REGÂI GNÛFS / Furlan su internet / CURTIS E CHE SI TOCJIN. Letare vierte a Lisandri Calligaris, President dai industriâi de regjon / TERITORI – PORDENON. Mandi Poetesse / «Provinciâl? Cui che si crôt sminuît a fevelâ furlan» / SLOVENIE. Cemût difindi la musiche des minorancis in Slovenie / AUSTRIE. Musikland graciis ae sô storie multiculturâl / L’Haydn cravuat / CULTURE – ART-Â. Art tai borcs di confin abandonâts / IL FERÂL. Capî la muart par capî la vite / FOTO GALLERY. Glerie / AA.VV. Ugo Pellis, Il Friuli nelle immagini / Gnove serie par «Sgarfefurlans» / Furlans inte ItalTV / Friûl tal etere / I CLASSICS – 1. A SANT JACUM, là che al finìs il mont /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Une storie furlane / Orchestre a pletri Tita Marzuttini: passe cent agns di storie cence pierdi la sgrimie
Serena Fogolini
Giovanni Battista Marzuttini, al jere il 1884 cuant che un zovin marcjadant di farinis, Nicolò Serafini, al decideve di meti sù a Udin un circul mandulinistic, striât di chel strument che al veve vude maniere di scoltâ in gracie di un viaç a Rome.◆ Tirade dongje la int e soredut lis risorsis finanziariis, e tacà […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis
Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean
Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / Il rituâl de Messe dal Spadon nus ripuarte ae ete dai Patriarcjis
Sara Traunero
La memorie e torne indaûr a Marquart, ma forsit la tradizion e je ancjemò plui antighe Ai 6 di Zenâr, in ocasion de fieste de Epifanie, il Comun di Cividât si prepare a celebrâ un rituâl tant curiôs che inmagant: e je la Messe dal Spadon, che par tradizion si fâs tal antîc Domo antîc. […] lei di plui +
Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921
Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +
Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)
Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +