EDITORIÂL – Simpri plui, simpri miôr… Di bessôi / VIERTIDURE – La identitât ae fonde di un svilup diferent / Il valôr zontât? La afermazion des propriis lidrîs / DI BESSÔI – IMPRESE. Inovazion, internazionalizazion e identitât par vinci tal mont / Dal benstâ
al ven il disvilup / INOVÂI. Moment di popul che al cres an dopo an / CJARGNE. Progjet Gjine / CJARGNE VIVE. Fâ sgnape a Cjabie / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Vivi in Friûl, une sielte che e plâs / IL SIVILOT. Fumate e pocje clarece / TV FRIÛL E CJANÇONS. F Factor – Il talent di jessi furlans / IL FERÂL. Une fieste pe Patrie / Pre Antoni – cuint aniversari/ MEDITANTLIS TAL SO CÛR. La ricete vere par ducj / GRIGNEI DI STORIE. Il purcit: dal tragos grêc a chel furlan / INTERNAZIONÂL. Une Crôs Nere par memoreâ i dismenteâts / FRIÛL EUROPE. L’inovâl dismenteât INTERNAZIONÂL. Tibet: e continue la repression cinese / LADINIE. La fuarce dal associazionisim / SLOVENIE. A Lubiane gnûf guvier di centri-drete / AUSTRIE. Di plui di 10 agns in ca, i todescs a fasin il plen in Austrie / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Dâ i numars in dutis lis lenghis / CINE, TEATRI, ART. Une Babêl di Bandieris / TAL ETERE. Ti denunciaRAI / MUSICHE. Gnovis in Onde / AGRICOLTURE. Sclesis di culture materiâl / CUSINE. La trute, pescjâ e gustâ salût / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Vivarositât continue / Celso Cescutti (Argeo), Primevere, Codroip, 1911 / Universalitât te particolaritât di Riedo Pup / CONTECURTE. “La mance” – Storiute di buinegnot n. 18 / RIFLESSION – 2. Identitât e universalitât inte bibie / MUSEUS. Tun borc, il mont di îr / INTERVISTE. Censiment 2011, une conclusion positive /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Stin dongje ae Patrie
Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +
Pirulis di musiche e di storie / Un pitôr musicâl di San Denêl tal inovâl de sô muart: Giulio Urbanis (1540 – 1613)
Alessio Screm
Stant che tal articul chi sore o ai scrit di iconografie musicâl, la pirule di storie e di musiche di chest mês si intive a celebrâ un pitôr furlan che al à dât cetant in fat musiche piturade, e di lui si celebrin chest an i cuatricent e dîs agns de sô nassite. Lui al […] lei di plui +
Il cjastelîr plui grant di simpri / Sot des pleis de tiere: ae scuvierte de origjin dal çuc di Udin
Serena Fogolini
Daûr di une liende, di un proverbi o di une conte popolâr si plate simpri une fonde di veretât Al sarà forsit par cheste reson che cualchi mês indaûr, jessude la gnove di studis sientifics che a dimostravin la artificialitât dal çuc di Udin, nissun di noaltris si è maraveât plui di tant. Dal rest, […] lei di plui +
Lenghe / A Cormons si fevele dal furlan te informazion
Dree Valcic
L’impuartance dai mieç di comunicazion par la difusion de lenghis minoritariis. Cun Emanuele Galloni, Guido Germano Pettarin, Andrea Valcic. Al à moderat Wiliam Cisilino. lei di plui +
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +