Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Dicembar 2020

Redazion

Pe rinassite e covente une rispueste di popul
Pe rinassite e covente une rispueste di popul

DicembarPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Pe rinassite e covente une rispueste di popul / UN FURLAN A MILAN. Il leam che al reste / UNE FURLANE A ROME. Il destin te danze / PAGJINE 2I miei dîs sul puint di Gjenue / INT DI CJARGNE. Clavaiis e il Comitât dai bens di ducj / PAGJINE 3In Friûl e je ancje la Begarole dai Urâi / Si rive ae autodeterminazion des feminis dome traviers di istruzion e educazion / PAGJINE 4La aprovazion dal Messâl? Le àn pierdude lant a Rome / Ma la Messe par furlan e ten bot / La bataie pe lenghe furlane si fâs ancje al cine / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Missus, il cjant simbul de grandece de Glesie di chenti / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Cromazi e l’autoritât dal “Pape di Aquilee” / PAGJINE 6FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Il teatri furlan di doman, tra lidrîs, contaminazion e ricercje | Il profîl | «Te “perifarie” si respire talent e grande creativitât» / PAGJINE 7MUSICHE. Il prin album di Dj Tubet / Balade pai timps di ploie / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Il primât di civiltât de Scozie e la poie de Gjermanie al Minority SafePack / AUSTRIE. Lis tradizions de dì di Sant Martin / SLOVENIE. Cent agns di inovâl dal Tratât di Rapallo / PAGJINE 9 – PAN E SALAM. Autonomie: ma dulà? / FONDAZIONE FRIULI. Un jutori aes piçulis buteghis di mont / OCJO! Capî la economie digjitâl al pues cambianus la vite / PAGJINE 10“La cjase” dal Teatri Stabil Furlan / “Aspettando il sole” di Nicole Coceancig / Il scritôr cjargnel intai pinsîrs di grancj leterâts. La impuartance di Siro / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Sostignibilitât europeane dal cjamp ae taule / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Pieri Pinçan, Gjviano di uno vôlto, Tumieç, 2000 / IL STROLIC DI BETE. Al è rivât Dicembar / FERÂL. Autonomie come categorie spirituâl. Decimeprime pontade / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE – CE CHE O VIN PIERDÛT. La disubidience civîl e armade dai furlans cuintri dal Leon / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? La Ingletiere sdrumade di doi secui di vuere //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +