AVRÎL – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Friûl dineât te urne nissun doman pe nestre tiere / INTERVISTE. La cuistion furlane e trê candidâts presidents / La Patrie e ringrazie e no dismentee / PAGJINE 2 – La ultime fadie leterarie di Otto D’Angelo, pitôr dal Friûl / Si scuen stâi dongje ae nestre Universitât rinovâ il pat cul teritori furlan / CJARGNE VIVE. Liuterie Rossitti a Tumieç / PAGJINE 3 – FURLANS DIGJITAIT FURLAN. Kappa Vu e vierç une vetrine web pai ebook in lenghe furlane / FURLANS DIGJITAIT FURLAN. Un premi “il sît de ARLeF al vinç il premi “mediastars” te categorie “sociis culturâls” in rêt / Siums: cuant che il teatri nol dîs nuie e invezit in Europe… / PAGJINE 4 – CJAMINANT TE STORIE. L’insediament fortificât dal “Cuel des Maseriis” / Nascimbeni al vinç il premi “Zâl par furlan / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La biele indurmidide / SIMPRI BOGNS. Alberto Luchini, Uchì, Udin, 2002 / PAGJINE 5 – MUSICHE. I Carnicats a rispuindin a Lino Straulino su la musiche furlane / IL FERÂL. 3 di Avrîl dal 1077 …il stat nazionâl furlan, cu lis sôs istituzions e cu la sô muse, al nas e al jentre te storie / PAGJINE 6 – SLOVENIE. Cemût mai ancje la Slovenie? / AUSTRIE. Elezions che a àn butât jù il sisteme Haider la minorance slovene une vore contente dal risultât / FRIÛL EUROPE. Cooperazion teritoriâl, un avignî di fâ sù e une storie di no tradî / I POPUI MINORIZÂTS ATOR PE EUROPE. Istruzion e lenghe tal Paîs Basc / PAGJINE 7 – LETARIS. Bandieris robadis: l’an prime a Manià (Pordenon), po a Sant Zorç di Noiâr (Udin) e chest an a dolegne dal Cuei (Gurize) /SIUMS DI STORIE – come che e varès podût lâ. La Cavoce di Lutar / “LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +