Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avrîl 2013

............


AVRÎL – PRIME PAGJINE. EDITORIÂLFriûl dineât te urne nissun doman pe nestre tiere / INTERVISTE. La cuistion furlane e trê candidâts presidents / La Patrie e ringrazie e no dismentee / PAGJINE 2 – La ultime fadie leterarie di Otto D’Angelo, pitôr dal Friûl / Si scuen stâi dongje ae nestre Universitât rinovâ il pat cul teritori furlan / CJARGNE VIVE. Liuterie Rossitti a Tumieç / PAGJINE 3 – FURLANS DIGJITAIT FURLAN. Kappa Vu e vierç une vetrine web pai ebook in lenghe furlane / FURLANS DIGJITAIT FURLAN. Un premi “il sît de ARLeF al vinç il premi “mediastars” te categorie “sociis culturâls” in rêt / Siums: cuant che il teatri nol dîs nuie e invezit in Europe…PAGJINE 4 – CJAMINANT TE STORIE. L’insediament fortificât dal “Cuel des Maseriis” / Nascimbeni al vinç il premi “Zâl par furlan / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La biele indurmidide / SIMPRI BOGNS. Alberto Luchini, Uchì, Udin, 2002 / PAGJINE 5 – MUSICHE. I Carnicats a rispuindin a Lino Straulino su la musiche furlane / IL FERÂL. 3 di Avrîl dal 1077 …il stat nazionâl furlan, cu lis sôs istituzions e cu la sô muse, al nas e al jentre te storie / PAGJINE 6 – SLOVENIE. Cemût mai ancje la Slovenie? / AUSTRIE. Elezions che a àn butât jù il sisteme Haider la minorance slovene une vore contente dal risultât / FRIÛL EUROPE. Cooperazion teritoriâl, un avignî di fâ sù e une storie di no tradî / I POPUI MINORIZÂTS ATOR PE EUROPE. Istruzion e lenghe tal Paîs Basc / PAGJINE 7 – LETARIS. Bandieris robadis: l’an prime a Manià (Pordenon), po a Sant Zorç di Noiâr (Udin) e chest an a dolegne dal Cuei (Gurize) /SIUMS DI STORIE – come che e varès podût lâ. La Cavoce di Lutar / “LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Int di Cjargne / Magjie a Cjarsovalas

Marta Vezzi
Un dai lûcs dai Pagans in Cjargne Cjarsovalas, il paisut dai Pagans, al è sore Val e Rualp, frazions dal Comun di Darte, a 1.350 metris sul nivel dal mâr. “Al è un dai lûcs indulà che o puarti di plui la int – e conte Fides Banelli, mestre in pension che a fâs ancje […] lei di plui +

L’Editoriâl / Cuant vignaraie la “adunade” dai furlans?

Walter Tomada
Tropis vitis aial il Friûl? Al sarès biel se a’ndi ves siet, come i gjats: o cetantis di plui, come i protagoniscj di tancj videozûcs che ur plasin ai nestris fantats. Magari cussì no, dut câs, un popul nol è mai bon di vivi dôs voltis: se i tocje disparî, al sarà par simpri. Se […] lei di plui +

Festival di Poesie Alpine / Autôrs di Ladinie, Grisons e Friûl a confront

Gabriele Zanello
Tal incuintri di Bressanon ancje lis vôs di Gigi Maieron, Nelvia Di Monte, Gianluca Franco, Francesco Indrigo, Luigina Lorenzini e Antonella Sbuelz Tra lis comunitâts furlane, ladine e rumance a esistin relazions identitariis e culturâls une vore antighis, che massime tai agns Setante e Otante a àn vût un moment di gnove sfloridure ancje sul […] lei di plui +