Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2016

............


OTUBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Di un furlan de Argjentine / (L)INT FURLANE. Si cambin i simbui par platâ la storie / Scuele: l’an al tache çuetant / PAGJINE 2 – IPSE DIXIT / Referendum un NO cuintri de neo centralizazion / 150 agns de annession dal Friûl ae Italie: un procès segnât, fale par Cosean… / PAGJINE 3 Il boom des coltivazions biologjichis: il pont | I numars dal Bio in Friûl-VJ / COGNONS DAL FRIÛL / La Provincie e lis scuelis. Fontanini: «Inconcepibil che il patrimoni di cognossincis e esperiencis al vegni dismantelât» / PAGJINE 4 Premi Sant Simon / NETITI LA LENGHE / CJARGNE. Une plume une vore gustose / Ai 26 di Setembar, Zornade Europeane des Lenghis, la Provincie di Udin e à screât la gnove insegne cuadrilengâl dal Ent / PAGJINE 5 Di Halloween tornant a la Gnot dai muarts forsit si tornarà plui furlans / A Rivignan il festival mondiâl de cjançon funerarie | Lis fiestis ator pal Friûl / La muart pai fruts in tune cjançon di Ferigo / PAGJINE 6-7 IL LUNARI DI OTUBAR SIMPRI BOGNS. AA.VV. Riviei di ingjustri. Lis contis a fumuts dal premi Friûl 2010, Basandiele 2011 / LA POESIE. Autun (1966) / RICETE. Macarons di coce / PROVERBIS / IMPRESCJ / ORT FURLAN / I SANTS DAL MÊS. Sant Luîs Scrosoppi / IL PERSONAÇ STORIC. Daniel Antonini / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Cuscus / PAGJINE 8 – SLOVENIE. I zovins in Slovenie: numars e prospetivis / FRIÛL EUROPE. Elezions “autonomichis” e DisUnion Europeane / Suns Europe si svicine. E al rive ancje Suns Ladinia / PAGJINE 9 – SCOMENCÂTS PAR FURLAN. Dîs piçui Indians | Il libri e l’autôr | Il tradutôr / NO PAR FURLAN… MA BOGNS. Ideis di Sardegne tra autonomisim e indipendentisim | Moussu T e lei Jovents, navigazions ocitanis cence confins / Dut al sucêt Incuintretimp. Il prin album di solist di Franco Giordani | Biografie / PAGJINE 10 In Sudtirôl cartei dome par todesc | Picçule storie dal Sudtirôl / Targhe Tenco a Claudia Crabuzza, cjantante sarde in lenghe catalane / CE MÛT CHE SI LEI LA GRAFIE FURLANE / PAGJINE 11 IL FERÂL. Friûl: no 150 agns da la Italie, ma “145 o 93”! / Glesie Furlane pal “Ostel Capisterium” di Norcia / PAGJINE 12 – CUINTRISTORIE DAL TARAMOT. None pontade. E ‘po al rive l’Autun. / DI SCJAS IN SCJAS: I TARAMOTS INTE STORIE FURLANE. Il ‘700: ancje la tiere e fâs rivoluzion //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +