Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

RICETE. Macarons di coce

Margherita Meggy Timeus

Timp pe preparazion: 
une miezorute
Ingredients par cuatri personis:
une coce, un ûf, farine blancje, nole moscjade, scuete fumade gratade, spongje, salvie.
SI FÂS CUSSÌ
I macarons di coce a son plui facii di parecjâ di chel che si pense.
Il segret al è sielzi la cualitât de coce: lis miôr a son chê greche (cun la scusse colôr savalon) o che mantoane (cul le scusse verde scure), che a àn la paste plui farinose, pluitost che chês nostranis, plui agadosis e cun la paste plui granulose. Une volte taiade a tocuts, metiju tal for cjalt, cun tun sfuei di stagnole parsore cussì si cuein e si suin. Une volte cuete la coce e disfredade, si sfracain cul piron o cul sfracaie-patatis, e in une terine si zonte un ûf, farine blancje, une prese di sâl e une idee di nole moscjade. La cuantitât di farine e va regolade a voli, par vê un impast biel penç. Meti le aghe a bulî cun poc sâl, e cuant che e bol, butâ dentri i macarons un a la volte, doprant dôs sedons par fâju ovai da la forme di une ciespe, mai plui di uns 4-5 par volte, che no vadin a rompisi. Cuant che a vegnin su, si gjavin fûr cuntune cjace forade, e si metin in cjalt. Si poin su pal plat, si zonte une biele grimpade di scuete fumade e parsore si zonte spongje brustulide cuntune fuee di salvie (si pues meti ancje un pugnut di ue calabrie, o decorâ il plat cun cualchi amaret pestât). ❚
Margherita Meggy Timeus

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +