Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Cuscus

............

_Mandi nono! Sêstu vignût a cjatâmi?
Mandi, frute! Ce fasistu?
_O stoi daûr a fâ di gustâ: o ai comprât i cesarons frescs.
Bogns! Cemût ju fâstu, cul rîs?
_No, o fâs il cuscus.
I cesarons cul scus? Ma sono bogns? Nol isal miôr discocolâju?
_Ma no “cul scus”, nono, il cuscus! Lu âstu mai provât? Tu puedis fâlu cun lis verduris, i gjambars, ancje cun l’ûf.
Cjale, il gjambar cul scus al pues ancje lâ ben, ma l’ûf propite no. Sâstu di dulà che al ven fûr, no?
_No il scus, nono, il cuscus! Al ven da l’Afriche.
L’Afriche? Ah, cumò o ài capît dut. Crodarai ben che in Afriche e mangjin ancje il scus: no àn nuie altri di parâ ju. Ancje jo in timp di vuere o mangjavi ancje lis crodiis dal formadi, e preâ di cjatâlis!
_Cus-cus, nono, cus-cus: e je une robe fate cun la semule.
Ah, il gries! E clamilu cul so non!
_Nol è propite gries, al è plui grues, cui grignei plui grancj. Si mangjilu come la paste e il rîs.
E no puedistu doprâ la paste o il rîs come ducj?
_Si fâs par cambiâ, nono, par variâ l’alimentazion. Cumò tu cjatis te buteghis un grum di robis di mangjâ di prin al puest di paste e rîs. Îr par esempli o ai fate la quinoa, che altre dì il bulgur.
Prime une robe africane, cumò une robe bulgare. Ma almancul che tu cirissis di copiâ i francês, i spagnûi: cualchidun che al è bon di fâ di gustâ! Âstu mai sintût cualchidun che al va in Afriche o in Bulgarie par mangjâ ben? Scoltimi me, frute: no stâ a lâ a cirî gnot. Il mangjâ plui bon al è chel furlan.
_Bulgur, no bulgar! Ancje chel al è fat cul forment, nome che al è turc.
Un bulgar turc: ce raze di messedot.
_Alore, nono, ti fermistu a gustâ chi di me?
Mi fermi vulintîr par fâti compagnie, ma che robe lì jo no la mangji.
_Ma no ai nuie altri di dâti, nono. Nancje un toc di formadi: o ai ancjemò di fâ la spese.
No, stâ a bacilâ, frute, mi contenti di pôc. Cjale, vuè o mangji come i africans ancje jo: pan e nuie! ❚
✒ Bete Di Spere

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +