EDITORIÂL – Simpri plui, simpri miôr… Di bessôi / VIERTIDURE – La identitât ae fonde di un svilup diferent / Il valôr zontât? La afermazion des propriis lidrîs / DI BESSÔI – IMPRESE. Inovazion, internazionalizazion e identitât par vinci tal mont / Dal benstâ
al ven il disvilup / INOVÂI. Moment di popul che al cres an dopo an / CJARGNE. Progjet Gjine / CJARGNE VIVE. Fâ sgnape a Cjabie / FRIÛL FUR DAL FRIÛL. Vivi in Friûl, une sielte che e plâs / IL SIVILOT. Fumate e pocje clarece / TV FRIÛL E CJANÇONS. F Factor – Il talent di jessi furlans / IL FERÂL. Une fieste pe Patrie / Pre Antoni – cuint aniversari/ MEDITANTLIS TAL SO CÛR. La ricete vere par ducj / GRIGNEI DI STORIE. Il purcit: dal tragos grêc a chel furlan / INTERNAZIONÂL. Une Crôs Nere par memoreâ i dismenteâts / FRIÛL EUROPE. L’inovâl dismenteât INTERNAZIONÂL. Tibet: e continue la repression cinese / LADINIE. La fuarce dal associazionisim / SLOVENIE. A Lubiane gnûf guvier di centri-drete / AUSTRIE. Di plui di 10 agns in ca, i todescs a fasin il plen in Austrie / FURLANS, DIGJITAIT FURLAN. Dâ i numars in dutis lis lenghis / CINE, TEATRI, ART. Une Babêl di Bandieris / TAL ETERE. Ti denunciaRAI / MUSICHE. Gnovis in Onde / AGRICOLTURE. Sclesis di culture materiâl / CUSINE. La trute, pescjâ e gustâ salût / LA FABRICHE DAI… LIBRIS. Vivarositât continue / Celso Cescutti (Argeo), Primevere, Codroip, 1911 / Universalitât te particolaritât di Riedo Pup / CONTECURTE. “La mance” – Storiute di buinegnot n. 18 / RIFLESSION – 2. Identitât e universalitât inte bibie / MUSEUS. Tun borc, il mont di îr / INTERVISTE. Censiment 2011, une conclusion positive /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Contile juste / Plebissît pustiç
Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +
Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane
Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +
L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc
Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +
La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade
Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +
Grant suces di “Stin dongje ae Patrie”, la tierce edizion de fieste dal nestri gjornâl
Redazion
Pe rassegne Avostanis, li dai Colonos a Vilecjaze di Listize, il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport si è strenzût intor dal gjornâl dut par furlan fondât tal 1946 A an partecipât: Glesie Furlane, i Bakan, Claudio Moretti – Elvio Scruzzi – Fabiano Fantini (Teatro Incerto), Serena Fogolini e Raffaele Serafini (Contecurte), […] lei di plui +