Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lui 2014

............


LUI – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Libars di podê cori cence cjavece tor dal cuel / I bêçs a son simpri par chei altris / Une Regjon che i vûl mâl ae sô lenghe e ae sô autonomie / PAGJINE 2 – Darte, la impantanade / Giorgio Morocutti, Sindic dal plui piçul paîs de Cjargne / PAGJINE 3 – Friulia svendude / Il drame des impresis di servizis in apalt / PAGJINE 4 Il scandul des Latariis Furlanis al pues deventâ une buine lezion / Un Istât in mont / LA VÔS DE CISL. TASI: ce che e je e cemût che si paie / PAGJINE 5 MUSIS DI…FACEBOOK. Flash mob e tradizion, gnûf e vieri metûts insiemit di une gnot magjiche: “la gnot dal agaçon” / I dissendents dai emigrâts in visite in FriûlPAGJINE 6 – SLOVENIE. La Italie e “à fat scuele” in Slovenie… / AUSTRIE. Il rest che si clame Österreich / FRIÛL EUROPE. Tra il PE e il NPLD. Gnovis, domandis e prospetivis / PAGJINE 7 – Une specialitât simpri plui vitime dal neocentralisim / Politiche e identitât tal gnûf libri di Giorgio Cavallo / PAGJINE 8 – Viva Onde Furlan ancje chest an, ma il prossim? / MUSICHE. Manu Chao al sune furlan cui Playa Desnuda / PAGJINE 9 – Trop furlan te Joppi? / SIMPRI BOGNS. Pieri Pičul, Storie dal popul furlan, Reane 2012 / AL CINE CUN BETE. Rain Man / PAGJINE 10 – IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Lui / GLESIE FURLANE. E il Messâl par furlan ce fin aial fat? / IL FERÂL. I FURLANS E IL TEMPLI. Coordenadis gjeografichis (seste pontade)PAGJINE 12 – 1914-2014 IL CENTENARI DES BAUSIIS E DE VERGOGNE. La armade dai fruts pierdûts /

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +