Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avost 2013

............


AVOST – PRIME PAGJINE. EDITORIÂLTriest al zuie sporc e nol fâs prisonîrs / PAGJINE 2 – Bivare, la ultime bataie cuintri des servitûts militârs che di agns a tormentin  la nestre mont e il Friûl intîr / La lenghe furlane  tal tramai dal… guvier Monti / PAGJINE 3 Chei siet galantoms che no son plui cun noaltris / PAGJINE 4 – I fogolârs a son furlans ancje se a fasin 60 agns / Mancul retoriche e peraule ai zovins: cussì Pittaro al à volût la cunvigne dal sessantesim di EFNM / Furlans pal mont, la associazion che o volaressin / PAGJINE 5 – SPECIÂL SAPADE. Sapade/Plodn tal pantan dal Stât talian. II prin passut par tornâ a inviâ l’iter dal passaç in Friûl biadelore al è stât fat: o starìn in vuaite / Lis sagris, îr e vuê tal cûr dai furlans / LA INTERVISTE. Claudio Violino al fâs un belanç de esperience a cjâf dal assessorât regjonâl pe agricolture “mantignî il savôr de indentitât ancje e soredut in chest setôr” / PAGJINE 6 – CONTE. Un brut dopodimisdì / Come ogni Istât a rivin Avostanis / Al è jessût il bant pal Sant Simon, il storic premi leterari furlan. La edizion 2013 nus disarà se la nestre leterature e je daûr a saltâ fûr de “prognosi risiervade”/ PAGJINE 7 MateâriuM, belanç de prime rassegne di autôrs di teatri / SIMPRI BOGNS. Alviero Negro, Strumîrs e zambarlàns, Udin, 1978 / Il scritôr di marilenghe slovene Boris Pahor al fâs 100 agns, spindûts par difindi la libertât sô e dai plui disfortunâts / PAGJINE 8 – Ancjemò in viaç par tornâ a discuvierzi la vilote furlane:  nus compagne chest mês Stefano Montello / IL FERÂL. Cuant che une robe e va… le robin / Ricuardant Arnalt Baracêt / PAGJINE 9 – Confindustrie regjonalizade, ma al è il Friûl che al tire il cjaruç / AUSTRIE. Gnove leç di citadinance in Austrie / FRIÛL EUROPE. Presidence UE a Lituanie, mobilitazion indipendentistis in Catalogne / PAGJINE 10 CJAMINANT TE STORIE. Lis ultimis dal sgjâf di Murùs / Une fatorie sociâl cuntun diretôr speciâl / CJARGNE VIVE. Gnovis ativitâts tal Comun di Darte / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La bolp e la ue / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Glesie Furlane, anno Domini 1409 / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +