AVOST – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Triest al zuie sporc e nol fâs prisonîrs / PAGJINE 2 – Bivare, la ultime bataie cuintri des servitûts militârs che di agns a tormentin la nestre mont e il Friûl intîr / La lenghe furlane tal tramai dal… guvier Monti / PAGJINE 3 – Chei siet galantoms che no son plui cun noaltris / PAGJINE 4 – I fogolârs a son furlans ancje se a fasin 60 agns / Mancul retoriche e peraule ai zovins: cussì Pittaro al à volût la cunvigne dal sessantesim di EFNM / Furlans pal mont, la associazion che o volaressin / PAGJINE 5 – SPECIÂL SAPADE. Sapade/Plodn tal pantan dal Stât talian. II prin passut par tornâ a inviâ l’iter dal passaç in Friûl biadelore al è stât fat: o starìn in vuaite / Lis sagris, îr e vuê tal cûr dai furlans / LA INTERVISTE. Claudio Violino al fâs un belanç de esperience a cjâf dal assessorât regjonâl pe agricolture “mantignî il savôr de indentitât ancje e soredut in chest setôr” / PAGJINE 6 – CONTE. Un brut dopodimisdì / Come ogni Istât a rivin Avostanis / Al è jessût il bant pal Sant Simon, il storic premi leterari furlan. La edizion 2013 nus disarà se la nestre leterature e je daûr a saltâ fûr de “prognosi risiervade”/ PAGJINE 7 – MateâriuM, belanç de prime rassegne di autôrs di teatri / SIMPRI BOGNS. Alviero Negro, Strumîrs e zambarlàns, Udin, 1978 / Il scritôr di marilenghe slovene Boris Pahor al fâs 100 agns, spindûts par difindi la libertât sô e dai plui disfortunâts / PAGJINE 8 – Ancjemò in viaç par tornâ a discuvierzi la vilote furlane: nus compagne chest mês Stefano Montello / IL FERÂL. Cuant che une robe e va… le robin / Ricuardant Arnalt Baracêt / PAGJINE 9 – Confindustrie regjonalizade, ma al è il Friûl che al tire il cjaruç / AUSTRIE. Gnove leç di citadinance in Austrie / FRIÛL EUROPE. Presidence UE a Lituanie, mobilitazion indipendentistis in Catalogne / PAGJINE 10 – CJAMINANT TE STORIE. Lis ultimis dal sgjâf di Murùs / Une fatorie sociâl cuntun diretôr speciâl / CJARGNE VIVE. Gnovis ativitâts tal Comun di Darte / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La bolp e la ue / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Glesie Furlane, anno Domini 1409 / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +