Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Avost 2013

............


AVOST – PRIME PAGJINE. EDITORIÂLTriest al zuie sporc e nol fâs prisonîrs / PAGJINE 2 – Bivare, la ultime bataie cuintri des servitûts militârs che di agns a tormentin  la nestre mont e il Friûl intîr / La lenghe furlane  tal tramai dal… guvier Monti / PAGJINE 3 Chei siet galantoms che no son plui cun noaltris / PAGJINE 4 – I fogolârs a son furlans ancje se a fasin 60 agns / Mancul retoriche e peraule ai zovins: cussì Pittaro al à volût la cunvigne dal sessantesim di EFNM / Furlans pal mont, la associazion che o volaressin / PAGJINE 5 – SPECIÂL SAPADE. Sapade/Plodn tal pantan dal Stât talian. II prin passut par tornâ a inviâ l’iter dal passaç in Friûl biadelore al è stât fat: o starìn in vuaite / Lis sagris, îr e vuê tal cûr dai furlans / LA INTERVISTE. Claudio Violino al fâs un belanç de esperience a cjâf dal assessorât regjonâl pe agricolture “mantignî il savôr de indentitât ancje e soredut in chest setôr” / PAGJINE 6 – CONTE. Un brut dopodimisdì / Come ogni Istât a rivin Avostanis / Al è jessût il bant pal Sant Simon, il storic premi leterari furlan. La edizion 2013 nus disarà se la nestre leterature e je daûr a saltâ fûr de “prognosi risiervade”/ PAGJINE 7 MateâriuM, belanç de prime rassegne di autôrs di teatri / SIMPRI BOGNS. Alviero Negro, Strumîrs e zambarlàns, Udin, 1978 / Il scritôr di marilenghe slovene Boris Pahor al fâs 100 agns, spindûts par difindi la libertât sô e dai plui disfortunâts / PAGJINE 8 – Ancjemò in viaç par tornâ a discuvierzi la vilote furlane:  nus compagne chest mês Stefano Montello / IL FERÂL. Cuant che une robe e va… le robin / Ricuardant Arnalt Baracêt / PAGJINE 9 – Confindustrie regjonalizade, ma al è il Friûl che al tire il cjaruç / AUSTRIE. Gnove leç di citadinance in Austrie / FRIÛL EUROPE. Presidence UE a Lituanie, mobilitazion indipendentistis in Catalogne / PAGJINE 10 CJAMINANT TE STORIE. Lis ultimis dal sgjâf di Murùs / Une fatorie sociâl cuntun diretôr speciâl / CJARGNE VIVE. Gnovis ativitâts tal Comun di Darte / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La bolp e la ue / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Glesie Furlane, anno Domini 1409 / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +