AVOST – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Triest al zuie sporc e nol fâs prisonîrs / PAGJINE 2 – Bivare, la ultime bataie cuintri des servitûts militârs che di agns a tormentin la nestre mont e il Friûl intîr / La lenghe furlane tal tramai dal… guvier Monti / PAGJINE 3 – Chei siet galantoms che no son plui cun noaltris / PAGJINE 4 – I fogolârs a son furlans ancje se a fasin 60 agns / Mancul retoriche e peraule ai zovins: cussì Pittaro al à volût la cunvigne dal sessantesim di EFNM / Furlans pal mont, la associazion che o volaressin / PAGJINE 5 – SPECIÂL SAPADE. Sapade/Plodn tal pantan dal Stât talian. II prin passut par tornâ a inviâ l’iter dal passaç in Friûl biadelore al è stât fat: o starìn in vuaite / Lis sagris, îr e vuê tal cûr dai furlans / LA INTERVISTE. Claudio Violino al fâs un belanç de esperience a cjâf dal assessorât regjonâl pe agricolture “mantignî il savôr de indentitât ancje e soredut in chest setôr” / PAGJINE 6 – CONTE. Un brut dopodimisdì / Come ogni Istât a rivin Avostanis / Al è jessût il bant pal Sant Simon, il storic premi leterari furlan. La edizion 2013 nus disarà se la nestre leterature e je daûr a saltâ fûr de “prognosi risiervade”/ PAGJINE 7 – MateâriuM, belanç de prime rassegne di autôrs di teatri / SIMPRI BOGNS. Alviero Negro, Strumîrs e zambarlàns, Udin, 1978 / Il scritôr di marilenghe slovene Boris Pahor al fâs 100 agns, spindûts par difindi la libertât sô e dai plui disfortunâts / PAGJINE 8 – Ancjemò in viaç par tornâ a discuvierzi la vilote furlane: nus compagne chest mês Stefano Montello / IL FERÂL. Cuant che une robe e va… le robin / Ricuardant Arnalt Baracêt / PAGJINE 9 – Confindustrie regjonalizade, ma al è il Friûl che al tire il cjaruç / AUSTRIE. Gnove leç di citadinance in Austrie / FRIÛL EUROPE. Presidence UE a Lituanie, mobilitazion indipendentistis in Catalogne / PAGJINE 10 – CJAMINANT TE STORIE. Lis ultimis dal sgjâf di Murùs / Une fatorie sociâl cuntun diretôr speciâl / CJARGNE VIVE. Gnovis ativitâts tal Comun di Darte / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La bolp e la ue / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Glesie Furlane, anno Domini 1409 / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Une storie furlane / Orchestre a pletri Tita Marzuttini: passe cent agns di storie cence pierdi la sgrimie
Serena Fogolini
Giovanni Battista Marzuttini, al jere il 1884 cuant che un zovin marcjadant di farinis, Nicolò Serafini, al decideve di meti sù a Udin un circul mandulinistic, striât di chel strument che al veve vude maniere di scoltâ in gracie di un viaç a Rome.◆ Tirade dongje la int e soredut lis risorsis finanziariis, e tacà […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis
Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean
Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +
A torzeon pal Friûl / Il rituâl de Messe dal Spadon nus ripuarte ae ete dai Patriarcjis
Sara Traunero
La memorie e torne indaûr a Marquart, ma forsit la tradizion e je ancjemò plui antighe Ai 6 di Zenâr, in ocasion de fieste de Epifanie, il Comun di Cividât si prepare a celebrâ un rituâl tant curiôs che inmagant: e je la Messe dal Spadon, che par tradizion si fâs tal antîc Domo antîc. […] lei di plui +
Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921
Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +
Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)
Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +