Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Lui 2017

............


LUI – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Parcè che o soi deventât autonomist / (L)INT FURLANE. E je ore di cjapâsi la responsabilitât / Cjamaris di cumierç: Pordenon al à pôre de invasion / PAGJINE 2 Intal 1228 al nasseve il Parlament de Patrie dal Friûl, il prin a guviernâ in Europe / Une tesi di storie deventade libri / PAGJINE 3 Cartei bilengâi Saf scancelâts: l’efiet Penelope de politiche linguistiche regjonâl / COGNONS DAL FRIÛL / Âfs e mîl: il gnûf progjet dal ort botanic di Udin / PAGJINE 4 Il belanç stagjonâl di Maman, la prime trasmission par fruts dute par furlan / CJARGNE. I cinc apuestui di Domeni di Tumieç a tornin a cjase Zui / NETITI LA LENGHE / PAGJINE 5 «Bandiera rossa la trionferà»…  Chê dal Friûl però. La storie de bandiere di vuere de Patrie / Fondazione Friuli: bant pe formazion dai zovins / UN BLANC E UN NERI. 2e pontade. Ramasan cu cuccu ramasan / LA PERAULE. Spagnolet / PAGJINE 6-7 IL LUNARI DI JUGN SIMPRI BOGNS. Josef Marchet (Vigj Scuete) Lis predicjs dal muini, Udin, 1965 / LA POESIE. Estât a Lignan / RICETE. I Carquinyolis – Biscots catalans / DI MANGJÂ CHEL MÊS CA / TE BUTEGHE DE FERAMENTE / LA PARABULE DAL MÊS. La parabule dal siôr massepassût / IL PERSONAÇ STORIC. Josef Rosacis (Giuseppe Rosaccio) / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Chat / CUATRI RIDADIS / PAGJINE 8 – SLOVENIE. Cemût che e funzione la citadinance in Slovenie / FRIÛL EUROPE. Catalogne, referendum pe indipendence il prin di Otubar / Folkest 2017: 39 agns di lidrîs in musiche / PAGJINE 9 – SCOMENCÂTS PAR FURLAN. La lizerece insopuartabile dal sei / NO PAR FURLAN… MA BOGNS. Il sport de identitât, il sport de libertât | Goulamas’k, musiche ocitane resistente / Une celebrazion di unicitât e di tradizion Dal Galles, Gwenno ospite in Friûl / PAGJINE 10 Missus: un an cui predis di Glesie Furlane. Il film documentari di Massimo Garlatti Costa / La Cjargne in Armonie: al torne il Festival! / CE MÛT CHE SI LEI LA GRAFIE FURLANE / PAGJINE 11 IL FERÂL. La vere cariere / AVÔT DAL FRIÛL. Messe par furlan a Aquilee in ocasion de solenitât dai Sants Ermacure e Furtunât / In gracie de Provincie di Udin, donâts a 140 côrs i 50 Corâi de cristianitât todescje voltâts par furlan / PAGJINE 12 – IN CHÊ DÌ. LA ZORNADE DI UN FURLAN DAL POPUL CJAPÂT DENTRI TAL TRAMAI DE STORIE5e PUNTADE. Anno Domini 390. Susane, di dodis agns, fie di contadins di Flumisel, e ven convocade devant dal Patriarcje Cromazi inte Basiliche di Acuilee: vitime di une violence carnâl, e ven jê condanade al puest dal so violentadôr. | In Friûl tal 390: la floridure di aquilee | Tal mont tal 390: un grant maçalizi //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +