
AVOST – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Triest al zuie sporc e nol fâs prisonîrs / PAGJINE 2 – Bivare, la ultime bataie cuintri des servitûts militârs che di agns a tormentin la nestre mont e il Friûl intîr / La lenghe furlane tal tramai dal… guvier Monti / PAGJINE 3 – Chei siet galantoms che no son plui cun noaltris / PAGJINE 4 – I fogolârs a son furlans ancje se a fasin 60 agns / Mancul retoriche e peraule ai zovins: cussì Pittaro al à volût la cunvigne dal sessantesim di EFNM / Furlans pal mont, la associazion che o volaressin / PAGJINE 5 – SPECIÂL SAPADE. Sapade/Plodn tal pantan dal Stât talian. II prin passut par tornâ a inviâ l’iter dal passaç in Friûl biadelore al è stât fat: o starìn in vuaite / Lis sagris, îr e vuê tal cûr dai furlans / LA INTERVISTE. Claudio Violino al fâs un belanç de esperience a cjâf dal assessorât regjonâl pe agricolture “mantignî il savôr de indentitât ancje e soredut in chest setôr” / PAGJINE 6 – CONTE. Un brut dopodimisdì / Come ogni Istât a rivin Avostanis / Al è jessût il bant pal Sant Simon, il storic premi leterari furlan. La edizion 2013 nus disarà se la nestre leterature e je daûr a saltâ fûr de “prognosi risiervade”/ PAGJINE 7 – MateâriuM, belanç de prime rassegne di autôrs di teatri / SIMPRI BOGNS. Alviero Negro, Strumîrs e zambarlàns, Udin, 1978 / Il scritôr di marilenghe slovene Boris Pahor al fâs 100 agns, spindûts par difindi la libertât sô e dai plui disfortunâts / PAGJINE 8 – Ancjemò in viaç par tornâ a discuvierzi la vilote furlane: nus compagne chest mês Stefano Montello / IL FERÂL. Cuant che une robe e va… le robin / Ricuardant Arnalt Baracêt / PAGJINE 9 – Confindustrie regjonalizade, ma al è il Friûl che al tire il cjaruç / AUSTRIE. Gnove leç di citadinance in Austrie / FRIÛL EUROPE. Presidence UE a Lituanie, mobilitazion indipendentistis in Catalogne / PAGJINE 10 – CJAMINANT TE STORIE. Lis ultimis dal sgjâf di Murùs / Une fatorie sociâl cuntun diretôr speciâl / CJARGNE VIVE. Gnovis ativitâts tal Comun di Darte / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La bolp e la ue / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Glesie Furlane, anno Domini 1409 / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


