
OTUBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Un referendum cuintri lis nestris divisions / Catalogne e Scozie: la oportunitât par une Europe divierse / Tal cjâf de Serracchiani dome tante confusion / PAGJINE 2 – Furlan a scuele: la peraule ai insegnants / Vuide minime par gjenitôrs / PAGJINE 3 – Se la indipendence e devente un valor in plui pe economie / Apel de CISL: plui atenzion ai problemis sociâi / PAGJINE 4 – La mont e torne a discuti sul so doman / Il plan de Regjon / Chê altre vuere… la vuere de int çurçuvint: cirint radîs / PAGJINE 5 – E tu, âstu za la tô copie dal ultin libri dai Gnognosaurs? / Schede dal libri / LA VÔS DE CISL. Cemût corezi la declarazion dai redits / PAGJINE 6 – SLOVENIE. Alenka Bratušek, prime femine a vuidâ il guvier di Lubiane / AUSTRIE. No ae “autostrade eletriche” Würmlach-Samblâc / FRIÛL EUROPE. Scozie. Al vinç il ‘No’ ma no vincin dome i unioniscj / PAGJINE 7 – Il museu de caligrafie a Ruvigne / A Clausêt si continue a lei dute la Bibie par furlan / A lezion di autonomie cu la Grame / PAGJINE 8 – MUSICHE. Un amì dal Friûl, Omar Pedrini / Branduardi li de contrade de ocje / Giulia Daici e Elsa Martin par furlan al Premi nazionâl “Bianca d’Aponte” / A giru a giru: Sardegne in tour cun Claudia Aru / PAGJINE 9 – Dut il calendari des iniziativis in memorie dal scritôr furlan / A Codroip in Otubar “La presince assente. Pensâ Franco Marchetta, tal Friûl di vuê”, une riflession su culture, lenghe e societât / SIMPRI BOGNS. Alan Brusini, Mans vuèidis, Pasian di Prât, 1988/ AL CINE CUN BETE. Cjars / PAGJINE 10 – A mi ce mi impuartial? / IL FERÂL. I FURLANS E IL TEMPLI. (novesime pontade) / IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Otubar / PAGJINE 11 – Zâl par furlan, inmò cualchi setemane par partecipâ / PAGJINE 12 – 1914-2014 IL CENTENARI DES BAUSIIS E DE VERGOGNE. Glesie mari par un popul invadût /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


