Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Març 2021

Redazion

SPIETANT LA VARIANTE… FURLANE
SPIETANT LA VARIANTE… FURLANE

MarçPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Spietant la variante… furlane / (L)INT AUTONOMISTE. Un popul di scoltâ e di no tradî / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. Franceschino Barazzutti. Une vite dedicade ae difese dal teritori / FANTATS E FUTUR. Il mont sul troi di un cambiament radicâl e globâl inevitabil / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. «La ACLiF e pues jessi un bon cjapiel par decidi pal ben comun. Nus covente, ma si po dâi fuarce dome cu la concretece» / PAGJINE 4FEMINIS FURLANIS FUARTIS. Elisa Copetti, artesane de peraule, e vierç orizonts bande Est | Il profîl | Il furlan si misure cui classics de leterature / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – La eterne vuere di Raimont de Tor cuintri di Vignesie / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Al plaçà i siei parincj lombarts intai puescj clâf de Patrie / PAGJINE 6Cjare la mê tiere / La Universitât che e fâs scuele in Friûl (ma no je furlane) / PAGJINE 7Lis Lotis dal Cormôr intun cd di scoltâ, di cjalâ e di lei / La nestre lenghe e la nestre culture tes scovacis / L’archivi de memorie di Checo Comel / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Catalogne, a vincin i indipendentiscj / AUSTRIE. Un scjuc inte preistorie intai lâts de Carinzie / SLOVENIE. 30 agns di indipendence: cuant che a Lubiane a àn fat “di bessôi” / PAGJINE 9Ancje intai boscs di mont e je une buine variabilitât di speciis di uciei / FONDAZIONE FRIULI. Un bant par judâ cui che al jude / FONDAZIONE FRIULI. Rude e vûl fâi cuintri ae solitudin / PAGJINE 10 – MUSICHE. I tesaurs musicâi intai museus dal Friûl. Cu la lôr viertidure, al sarà ben tornâ a visitâju / La spinete di Dominicus Pisaurensis al Museu Etnografic dal Friûl / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Un 2020 disastrôs pes machinis agriculis / LIBRIS SIMPRI BOGNS. Nelso Tracanelli, Di là da l’aga, Udin, 1987 / ART TAL TAC. I “Autostoppisti Del Magico Sentiero” intun album ereditât di Pier Paolo Pasolini / PAGJINE 12 – IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Salvadis e dordei i oms, lovis lussuriosis lis feminis: il ritrat dai furlans di Franco Sacchetti / IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Nol veve nissune riverence nancje pai autôrs plui famôs di lui //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +