Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2020

Redazion

Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc
Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc

Otubar – PRIME PAGJINE – L’EDITORIÂL. Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc / (L)INT AUTONOMISTE. La autonomie tal scuintri tra lis potencis / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. I 103 agns di Eva Palmano / UNE FURLANE A ROME. Cjaminâ par vivi / UN FURLAN A MILAN. Il dj pendolâr / FONDAZIONE FRIULI. Un spazi dulà cjatâsi pai zovins de citât / PAGJINE 3 – Tignìn cont des pocis, a son impuartantis pe biodiversitât / Ancje il Zîr di Italie al fevele par furlan / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. «De leterature de Ete di Mieç o ai imparât a vivi e a scoltâ la nature» | Il profîl | La influence cortese tai tescj furlans / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Paulin, amì dal imperadôr jenfri Rome e Aquilee / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Un inteletuâl di prin plan, costrutôr de Europe / PAGJINE 6 – Internet? I furlans a son, come simpri. Ma come simpri a mancjin lis istituzions / La cognossince su la rêt come un valôr par creâ relazions sociâls e gnove economie / PAGJINE 7 – Gnovis tecnologjiis amiis des lenghis / Par un zûc grintôs i vuelin bogns atacants / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Ream Unît, Johnson al vûl il “No deal” e in Scozie e in Gales e cres la voie di indipendence / AUSTRIE. La grande corse ae energjie verde / SLOVENIE. Un altri sucès sportîf pe Slovenie / PAGJINE 9 – PAN E SALAM. Fevelâ par furlan / La autostrade de sluvriade / PAGJINE 10 – MUSICHE. Ce fin aie fat la vilote? / Giovanni Maria Anciuti: di Fors Disore a Milan / I cîi e i boscs de Cjargne a rivochin di un Istât di musiche cu la prime edizion di “La Musica in Carnia” / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Pescje in crisi a Grau e a Maran / LIBRIS SIMPRI BOGNS. AA.VV. Incuintris, Incontri, Palme 2002 / IL FERÂL. 9. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Otubar, mês di racuelte / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE – CE CHE O VIN PIERDÛT. La eroiche resistence de comunitât di Prate / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? Eremitis, iconis e torments de Grande Mari Russie //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

Gnovis / LA PATRIE DAL FRIÛL AL SALON DAL LIBRI DI TURIN 2026

Redazion
Dai 14 ai 18 di Mai no steit a cirînus, noaltris de “Patrie”: no sarin in Friûl, ma inaltrò.◆ No, no lìn in esili. Pal moment, jessi “furlans che no si rindin” nol è ancjemò une colpe. Salacor lu deventarà, ma pal moment o podin jessi “libars di sielzi” di lâ in “mission”. Une mission […] lei di plui +