Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Otubar 2020

Redazion

Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc
Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc

OtubarPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. Marilenghe, ae Rai un assegn in blanc / (L)INT AUTONOMISTE. La autonomie tal scuintri tra lis potencis / PAGJINE 2 – INT DI CJARGNE. I 103 agns di Eva Palmano / UNE FURLANE A ROME. Cjaminâ par vivi / UN FURLAN A MILAN. Il dj pendolâr / FONDAZIONE FRIULI. Un spazi dulà cjatâsi pai zovins de citât / PAGJINE 3Tignìn cont des pocis, a son impuartantis pe biodiversitât / Ancje il Zîr di Italie al fevele par furlan / PAGJINE 4 – FEMINIS FURLANIS FUARTIS. «De leterature de Ete di Mieç o ai imparât a vivi e a scoltâ la nature» | Il profîl | La influence cortese tai tescj furlans / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Paulin, amì dal imperadôr jenfri Rome e Aquilee / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Un inteletuâl di prin plan, costrutôr de Europe / PAGJINE 6Internet? I furlans a son, come simpri. Ma come simpri a mancjin lis istituzions / La cognossince su la rêt come un valôr par creâ relazions sociâls e gnove economie / PAGJINE 7Gnovis tecnologjiis amiis des lenghis / Par un zûc grintôs i vuelin bogns atacants / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. Ream Unît, Johnson al vûl il “No deal” e in Scozie e in Gales e cres la voie di indipendence / AUSTRIE. La grande corse ae energjie verde / SLOVENIE. Un altri sucès sportîf pe Slovenie / PAGJINE 9 – PAN E SALAM. Fevelâ par furlan / La autostrade de sluvriade / PAGJINE 10 – MUSICHE. Ce fin aie fat la vilote? / Giovanni Maria Anciuti: di Fors Disore a Milan / I cîi e i boscs de Cjargne a rivochin di un Istât di musiche cu la prime edizion di “La Musica in Carnia” / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. Pescje in crisi a Grau e a Maran / LIBRIS SIMPRI BOGNS. AA.VV. Incuintris, Incontri, Palme 2002 / IL FERÂL. 9. Autonomie come categorie spirituâl / IL STROLIC DI BETE. Otubar, mês di racuelte / PAGJINE 12 – LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE – CE CHE O VIN PIERDÛT. La eroiche resistence de comunitât di Prate / LA CUINTRISTORIE DE OCUPAZION VENEZIANE. CE SUCEDEVIAL IN CHÊ VOLTE TAL MONT? Eremitis, iconis e torments de Grande Mari Russie //

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +