
EDITORIÂL – Se fevelâ di indipendence al vûl dî dome stâ a cjalâ / VIERTIDURE. Numars utii… e par furlan? / DI BESSÔI – FEMINIS. Femine e leader, un binomi inmò dificil / ATUALITÂT. Teatri par furlan, ma par cui? / IL SIVILOT. Sotans come simpri / CJARGNE. Apollo Prometeo Candoni: figure storiche cjargnele impuartante / CJARGNE VIVE. Agriturismo Al Borg in Aip di Cleulis / IL FRIÛL FÛR DAL FRIÛL. Par une emigrazion no folk / TV FRIÛL E CJANÇONS. Ancje nô o vin la nestre telenovele / IL FERÂL. Il Redentôr di Piçûl / APONTAMENTS. La dimension ironiche di Pre Toni Beline intal lunari 2013 a lui dedicât / MEDITANTLIS TAL SO CÛR. Un regâl misteriôs / GRIGNEI DI STORIE. Da la vendeme de ue a la sacralitât dal vin / FRIÛL EUROPE. Il Nobel pe Pâs ae Union Europeane: un ricognossiment e un incoragjament / INTERNAZIONÂL. Simpri plui aiar di indipendence / LADINIE. Striis, fadis, orcui / SLOVENIE. Il magjic mont dal teatri / AUSTRIE. I austriacs braurôs di vê un gnûf eroi mondiâl / PAGJINE TECNOLOGJICHE. La piçule buteghe dai splendôrs / CONCORS FOTOGRAFIC – REGOLAMENT. Prin Concors internazionâl di fotografie “LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” / TAL ETERE. Cjastrons su Onde Furlane / MUSICHE. Cjantautôrs che a cirin “l’acuilon” / MUSICHE. Suns 2012: JoNoKognos a van tes Asturiis cui catalans di Alguer / GURIZE. Notiziari dal Friûl orientâl / CUSINE. Mignestre di fasûi, la ricete definitive / LA FABRICHE DAI… LIBRIS – GNOVIS IN VETRINE. Sant Simonut: fruts brâfs ma pôcs / SIMPRI BOGNS. Giorgio Feringo, Grops, il mecanismo e las ripetizions, Comeglians 2009 / DIBATIT LETERARI. Cualchi segnâl positîf / CONTECURTE. Il pipinot / LETARIS. A proposit di Sedean / LETARE. Rispueste al editoriâl di Dree Valcic su La Patrie di Otubar 2012 / MUSEU. Lis tradizions dal Friûl ocidentâl /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


