Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 5 – 2019

............

IN FRIÛL SU LIS DÔS RUEDIS. Il disvilup turistic nus passe denant, ma no si ferme
IN FRIÛL SU LIS DÔS RUEDIS. Il disvilup turistic nus passe denant, ma no si ferme

Numar 5PRIME PAGJINE IL COMENT. Di Dante ai “muli”. E i furlans ce vuelino fâ? / PAGJINE 2 – “Lenghis”, il gnûf imprest digjitâl par insegnâ il furlan a scuele / UNE FURLANE A ROME. Il “miracul di Dieç” devant dal Pape | UN FURLAN A MILAN. Il “Consolât furlan” di Gunnar / PAGJINE 3 – INTEVISTE. Gaston Dorren: «I furlans a àn di decidi se a son ancjemò une comunitât cuntune vision origjinâl dal mont» / PAGJINE 4 – INCHIESTE. Pe Europe dal cicloturisim o sin une mete “gjenuine” / Ator de Alpe Adria cuasi un desert / PAGJINE 5 INCHIESTE. «Il disvilup turistic nus passe denant, ma no si ferme» / Il gjestôr Paolini: «Dopo todescs e olandês, cumò al è bum dal Est e a fasin ben sperâ lis presincis dai Stâts Unîts» / PAGJINE 6 Altri che farse de massarie e dal plevan! Cualitât e libertât tal teatri furlan dal passât / Cun “Folkest” la musiche dal mont in Friûl / PAGJINE 7 – Daspò dai centris comerciâi, la sfide di Amazon. Gloti e tasê ancje chest colp? / PAGJINE 8 Scozês e galês in place / FONDAZIONE FRIULI. A Dieç in mostre i mestris / PAGJINE 9 SLOVENIE. In Europe di 15 agns. Pil cressût dal 75 par cent / AUSTRIE. Ce saraial dai pascs e des vacjis in mont? / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Cuâl avignî pes vilotis? / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Amôr e vuere intal romanç curt di Pilosio / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. La Catalogne contade cun sintiment di Santopadre / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Teresa Zais, un spirt libar tal munistîr / ZÂL PAR FURLAN. 5. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 4. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Parkour //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +