Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Novembar 2021

Redazion

 

L’ULTIN PATAF  AE SACRALITÂT DI AQUILEE
L’ULTIN PATAF AE SACRALITÂT DI AQUILEE

NovembarPRIME PAGJINEL’EDITORIÂL. L’ultin pataf ae sacralitât di Aquilee / (L)INT AUTONOMISTE. Ae fin e je dome une cuistion di dignitât / PAGJINE 2Il Friûl al è il pues just par promovi e par meti in vore la interculturalitât / Riflession academiche sul rûl des lenghis e des minorancis / PAGJINE 3 – SINDIC JO MAME. «La adesion ae ACLiF e jere un at dovût, o sarìn sul confin ma si sintìn furlans al 100%» / PAGJINE 4Cence retoriche, une preiere di pâs in onôr dai muarts di dutis lis vueris / CULTURE. Walter Tomada, Fausto Zof, Il Friûl vie pai secui / PAGJINE 5 – PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. LA STORIE – Il regâl plui biel di Pelegrin II / PATRIARCJIS FÛR DAL ORDENARI. I PROTAGONISCJ – Il Patriarcje in lote cun Trevîs e Gurize / PAGJINE 6La lezion di libertât di Rosina Cantoni intes sôs poesiis in marilenghe / PAGJINE 7 – LA INTERVISTE. A torzeon pal “Cryptofriûl” di Raffaele Serafini / Viodûts di daûr il bancon: Raffaele Serafini, ostîr di Contecurte / PAGJINE 8 – FRIÛL EUROPE. I cuarante agns de “Cjarte di Strasburc” e la gnove grande manifestazion a pro de uficialitât de lenghe asturiane / AUSTRIE. Dibatit sui oraris dai locâi: viertiduris o restrizions pai amants dal “Dopo schi”? / SLOVENIE. La cuarte bugade no lasse cuiets: il Covid al torne a fâ pôre / PAGJINE 9 – NATURE E AMBIENT. 1_Tropis speciis di anfibis e di retii vivino in mont e cemût stano? / PAGJINE 10 – MUSICHE. I Concierts di Sant Martin in Cjargne dai 6 di Novembar ai 19 di Dicembar / PIRULIS DI TEATRI. Angeli, Turoldo, Pasolini e Candoni: lis dedichis dal Teatri Stabil Furlan / PAGJINE 11 – LA TIERE E LA GREPIE. La culture sostignibile dal pôl: Friûl-VJ prin in Italie / FONDAZIONE FRIULI. Aquilee, Museu plui acessibil / ART TAL TAC. Lis emozions dai cjants de tradizion popolâr furlane / PAGJINE 11 – IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Intes pagjinis di Ivo Andric la epopee dai marangons furlans libars di scugnî lâ / IL FRIÛL VIODÛT DAI SCRITÔRS. Dôs voltis in preson pes sôs ideis, par difindi coerence e moralitât ||

*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +