Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Març 2018

............

Il berli dal teatri furlan Il “sisteme” dal teritori che al torni a scometi su la sene plui inovative (foto di sene dal spetacul “I Turcs tal Friûl” di Elio De Capitani)

Març – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Prime il Friûl o prime la Italie? / Milan e Parîs si insiorin cu la nestre aghe / PAGJINE 2 A Gnove Gurize si insegne la lenghe furlane / In Slovenie l’interès pal furlan al cres / PAGJINE 3 Cumò Rome e nazionalize i nûi / Lis novitâts de leç statâl / PAGJINE 4 – La “Bibie” dal teatri furlan / «Mi bat di une vite pal Teatri stabil» / Daûr lis cuintis, tor di atôrs e teatris. Lu saveviso che…? / PAGJINE 5 «Tal senari teatrâl furlan ognidun al va par cont so» / «Si à di invistî sul teritori, par agns» / PAGJINE 6 Timp di Pasche, timp di schultar / Une volte cu la fuiace dolce e in dì di vuê cul cren / PAGJINE 7 Improvisazion e dispersion a frenin il Coridôr Adriatic-Baltic / Ceccarelli: «Metìn su sine i vetôrs dal Est che a stropin la A4» / «Çarvignan che al deventi l’hub unitari pal manifaturîr furlan» / PAGJINE 8 – EUROPE. De France ae Spagne, la derive dal “patriotisim costituzionâl” / SLOVENIE. E cres la proteste de scuele / AUSTRIE. Tai locâi, se no tu fumis, tu pais o tu stâs tal frêt / PAGJINE 9 – «S. Michêl? No crôt che o rivarìn a puartâlu in Friûl» / Fieste de Patrie, fieste di ducj / Une firme par tutelâ lis minorancis in Europe / PAGJINE 10 Une zovine orchestre alpine / «Une grande ocasion par cressi» / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. Gweltaz Adeux, rock breton melodic e potent / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Amôr, amicizie e nature te poesie di Ermes di Colorêt / PAGJINE 11 – I COLÔRS E LIS FORMIS DE STORIE: UN VIAÇ INTE ART DAL FRIÛL. Bassilla, Aquilee e il teatri de vite | La mime ricuardade di Eraclide / I premiâts dal concors in lenghe furlane / PAGJINE 12 LIS PARABULIS DI PRE ANTONI. Il gjat / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Shabby chic / CE FÂ?. Il “truc” a Cividât / COGNONS DAL FRIÛL / NETITI LA LENGHE //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +