Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Dicembar 2019

............

No si scancele un popul cuntune leç patache. La leç che e regole l’ûs de lenghe furlane e creve i ecuilibris cu la minorance furlane  che e finìs in serie B
La leç che e regole l’ûs de lenghe furlane e creve i ecuilibris cu la minorance furlane che e finìs in serie B

DicembarPRIME PAGJINE L’EDITORIÂL. No si scancele un popul cuntune leç patache / PAGJINE 2 – Cui che al domande i cartei in plui lenghis… / …e cui che ju dinee / Auguris Professôr / PAGJINE 3 – Ddl 68, une leç che e discrimine e e condane ae inciertece / 40 agns di San Simon / PAGJINE 5 Cuant che la Messe dal Spadon si diseve in plui bandis de Patrie / I trê podês dal Patriarcje / PAGJINE 6 La crisi dai ultins agns e je stade un taramot. Sarìno in stât di ricostruî? / PAGJINE 7 – FRIÛL EUROPE. Il Tsunami democratic catalan e la confusion in Spagne / SLOVENIE. Fin pal guvier di minorance / AUSTRIE. Nol è il Nadâl pardut avuâl / PAGJINE 8 – Une zoie di Nadâl / UNE FURLANE A ROME. Aquilee in mostre ae Ara Pacis / UN FURLAN A MILAN. La emozion de Sante Messe in Domo / PAGJINE 9 CONTE DI NADÂL. Siops / PAGJINE 10Fidrì, l’instapoet furlan / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Par no dismenteâ Jacum Bonutti / ZÂL PAR FURLAN. 11. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Cecilia Danieli, la “Siore dal Açâl” cul lavôr tant che passion / IL FERÂL. 10. Identitât furlane intun mont globalizât / PAGJINE 12 – NO PAR FURLAN, MA BOGNS. “Etnoregionalismi”, il libri just tal moment just / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Global warming //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture

A torzeon pal Friûl / “Der Voschank”, il spetacul des mascaris sauranis

Sara Traunero
La tradizion dal “Kheirar” e dal “Rölar” e cjape dentri dut il paîs Mascaris bielis e mascaris brutis, cun musis intaiadis intal len e cu lis liniis plui diferentis, a son lis protagonistis assoludis di une ricorence tant curiose che antighe: al è il Carnevâl di Sauris, intal dialet sauran locâl cognossût ancje tant che “Der Voschank”.L’aspiet […] lei di plui +

A torzeon pal Friûl / La maravee di scuvierzi il Carnevâl rosean

Diego Navarria
Cuatri amîs inmagâts de origjinalitât di lenghe, musiche e bai dal Cjanâl incjantonât jenfri lis Musis e la mont Cjanine In ce aventure che mi soi butât! Dut par lâ daûr di mê madone! Cumò, aes trê dopomisdì, achì in machine o sin in cuatri: jo, Mario Dean, 46 agns, professôr di talian tal Marinelli, […] lei di plui +

Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921

Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +

Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)

Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +