
SETEMBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – No ae sagre dai pampavuacs / Il doman al è tes nestris mans. No je retoriche ma disvilup pes nestris impresis / Il furlan a scuele, nissun pas indaûr / PAGJINE 2 – Il furlan a scuele nol pues jessi dome “cjantìn, balìn e zuìn“ / PAGJINE 3 – Lis fameis a àn dite di sì, ma si pues fâ ancjemò miôr / PAGJINE 4 – LA VÔS DE CISL. Novitât istât 2013: incentîfs fiscâi par lavôrs di ristruturazion e par intervents di miorament de eficience energjetiche / AFDS, cuant che la solidarietât a fevele par furlan / Il furlan si difint slargiantsi pardut: la strategjie gjenerâl de ARLeF / PAGJINE 5 – Poleâr sù, poleâr jù: il nestri judizi sul plan de Agjenzie / PAGJINE 6 – Lidrîs cuadrade di crisi, ven a stâi il “Cecotti & Fabbro-pinsîr” par frontâ chest moment storic / Puarte un amì a Volpares, pardabon! / CJARGNE. Curçuvint: “cirint radîs” Il gust di stâ une dade in compagnie / Puints 2013: la rassegne autunâl dal Istitût Ladin Furlansi vierç cuntune opare dedicade a pre Pieri Piçul / PAGJINE 7 – Une ostarie sperimentâl che e je daûr a nassi / E DUCJ A VIVERIN… FURLANS E CONTENTS. La Principesse sul cesaron / SIMPRI BOGNS. Siro Angeli, L’aga dal Taiament, Tumieç 1976 / Laboratori di scriture cu la Bottega Errante li di Onde Furlane / PAGJINE 8 – MUSICHE. Sandri Di Suald: “La vilote e la furlane particolaritâts furlanis: ecelencis di spindi” / IL FERÂL. Universitât furlane: frignâ o cjapâ sù un racli? / PAGJINE 9 – SLOVENIE. Revisionisim storic tal aniversari dai ‘domobranci’, ricuardâts a Rovte / AUSTRIE. Dirit di vôt domandât pai migrants / FRIÛL EUROPE. Russie e Ucraine e la voie di une Europe miôr / PAGJINE 10 – CJAMINANT TE STORIE. Lis ultimis dal sgjâf di Atimis / I cent agns di Boris Pahor: a lui i auguris, a noaltris il regâl / GNOVIS IN CURT. Cunvigne numar 90 pe Societât Filologjiche Furlane / GNOVIS IN CURT. In gjite in Carinzie cun Glesie Furlane / PAGJINE 12 – SIUMS DI STORIE. Orcolat indurmidît / LA (TÔ) PATRIE DAL FRIÛL… INTUN CLICK” – CONCORS FOTOGRAFIC. La foto sielzude par chest mês /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Gnovis vielis par la Istât / Netiti la lenghe
Vielm
Us tornin a proponi une rubricute di Vielm par rinfrescasi il cjâf su la lenghe. lei di plui +
Gnovis par la Istât / I Gnognosaurs a imparin a svolâ: al rive in edicule «Tal blu piturât di blu», il gnûf album di colorâ
Redazion
Daspò dal sucès dal prin album vignût fûr a Nadâl, i simpatics dinosauruts che a fevelin par furlan a proponin pal Istât une gnove aventure: il professôr Einsaur e il so fedêl assistent Blik a provin di svolâ, ispirâts dai pterodatils. Rivarano? ◆ A partî de fin di Jugn al è rivât tes ediculis dal […] lei di plui +
Gnovis / LA PATRIE DAL FRIÛL AL SALON DAL LIBRI DI TURIN 2026
Redazion
Dai 14 ai 18 di Mai no steit a cirînus, noaltris de “Patrie”: no sarin in Friûl, ma inaltrò.◆ No, no lìn in esili. Pal moment, jessi “furlans che no si rindin” nol è ancjemò une colpe. Salacor lu deventarà, ma pal moment o podin jessi “libars di sielzi” di lâ in “mission”. Une mission […] lei di plui +
Gnovis / Par che il popul furlan al salti fûr dal taramot cul cjâf e vîf
Redazion
Lunis ai 11 di Mai te Glesie di Sante Marie sul Cjiscjel di Udin, si è tignude la messe par ricuardâ i 50 agns dal document “Ai furlans che a crodin” cu la partecipazion dal nestri vescul bons. Riccardo Lamba che al à presiedude la celebrazion. Un grazie a lui, a bons. Luciano Nobile che […] lei di plui +
Gnovis / Par che il popul furlan al salti fûr dal taramot cul cjâf e vîf
Redazion
Lunis ai 11 di Mai a lis 18,30 te Glesie di Sante Marie sul Cjiscjel di Udin. Glesie Furlane, cun la Arcidiocesi di Udine e Clape di Culture Patrie dal Friûl a 50 agns dal taramot o volìn ricuardâ ducj i muarts e dutis chês personis che tai agns si son dadis da fâ par […] lei di plui +
GNOVIS / Il gnûf libri de Patrie: «Di scjas in scjas» di Agnul Floramo, su la storie dai taramots in Friûl. Presentazions a Majan, Pavie e Udin.
Redazion
Un libri su la storie dai taramots in Friûl nol esisteve. Il libri «Di scjas in scjas, i taramots inte storie furlane» di Agnul/Angelo Floramo al ripasse in mût clâr e cronologjic la storie dai taramots in Friûl, mostrant tant che il pericul sismic al sedi une presince costante inte nestre storie. La pene fortunade di Floramo e acompagne il […] lei di plui +



