Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 5 – 2019

............

IN FRIÛL SU LIS DÔS RUEDIS. Il disvilup turistic nus passe denant, ma no si ferme
IN FRIÛL SU LIS DÔS RUEDIS. Il disvilup turistic nus passe denant, ma no si ferme

Numar 5PRIME PAGJINE IL COMENT. Di Dante ai “muli”. E i furlans ce vuelino fâ? / PAGJINE 2 – “Lenghis”, il gnûf imprest digjitâl par insegnâ il furlan a scuele / UNE FURLANE A ROME. Il “miracul di Dieç” devant dal Pape | UN FURLAN A MILAN. Il “Consolât furlan” di Gunnar / PAGJINE 3 – INTEVISTE. Gaston Dorren: «I furlans a àn di decidi se a son ancjemò une comunitât cuntune vision origjinâl dal mont» / PAGJINE 4 – INCHIESTE. Pe Europe dal cicloturisim o sin une mete “gjenuine” / Ator de Alpe Adria cuasi un desert / PAGJINE 5 INCHIESTE. «Il disvilup turistic nus passe denant, ma no si ferme» / Il gjestôr Paolini: «Dopo todescs e olandês, cumò al è bum dal Est e a fasin ben sperâ lis presincis dai Stâts Unîts» / PAGJINE 6 Altri che farse de massarie e dal plevan! Cualitât e libertât tal teatri furlan dal passât / Cun “Folkest” la musiche dal mont in Friûl / PAGJINE 7 – Daspò dai centris comerciâi, la sfide di Amazon. Gloti e tasê ancje chest colp? / PAGJINE 8 Scozês e galês in place / FONDAZIONE FRIULI. A Dieç in mostre i mestris / PAGJINE 9 SLOVENIE. In Europe di 15 agns. Pil cressût dal 75 par cent / AUSTRIE. Ce saraial dai pascs e des vacjis in mont? / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Cuâl avignî pes vilotis? / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Amôr e vuere intal romanç curt di Pilosio / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. La Catalogne contade cun sintiment di Santopadre / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Teresa Zais, un spirt libar tal munistîr / ZÂL PAR FURLAN. 5. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. 4. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Parkour //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +

L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât

Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

5 Par mil / DANUS UNE MAN

Redazion
5 PAR MIL – Ancje chest an, cu la declarazion dai redits tu puedis dâi une man a La Patrie dal Friûl, il mensîl dut in lenghe furlane dal 1946. Nol coste nuie, baste meti il numar 01299830305 te casele juste: Sostegn dal volontariât e des altris organizazions no lucratîvis di utilitât sociâl, des associazions […] lei di plui +