Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Numar 4 2019

............

La gabe di Terna ai furlans
LA GABE DI TERNA AI FURLANS

Numar 4PRIME PAGJINE EDITORIÂL. Il svilup che nol devente Progrès / PAGJINE 2 – Di Rome a Udin. Criminalitât e mafie tra di nô / UNE FURLANE A ROME. Une targhe e ricuarde la umanitât di Mistruzzi | UN FURLAN A MILAN. Il mini cine “cjargnel” di Porta Romana / (L)INT AUTONOMISTE. Tal centri de Europe / PAGJINE 3 – La ricostruzion economiche de Patrie no podarà che partî des feminis / PAGJINE 4 – INCHIESTE. Dopo il dam, la gabe di Terna ai furlans / INCHIESTE. Agricultôrs ancjemò cence indenizazions / PAGJINE 5 INCHIESTE. Il “mostri” che al travierse il Friûl / PAGJINE 6 “Facchin center”, par rifleti su lis plaiis dal Friûl di vuê / PAGJINE 7 – Un viaç aes lidrîs de specialitât / PAGJINE 8 Aiar gnûf a soreli jevât / SLOVENIE. A nassin pôcs fruts, popolazion simpri plui vecje / AUSTRIE. Vinars Sant, fieste par ducj chei che le domandin / PAGJINE 9 – INTERVISTE. Alan Stivell: «Al è just che la int e decidi dal so avignî» / FONDAZIONE FRIULI. 600 mil euros pai bens di recuperâ / PAGJINE 10 LA MUSICHE DE PATRIE. Gurize, tiere di musiciscj e di compositôrs / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. La storie romanzade de vite di S. Scrosoppi / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. Ideis, peraulis e visions di un nazionalisim umanist e di liberazion / PAGJINE 11 BASTIANCONTRARIE. STORIE FURLANE AL FEMININ. Muiniis ribaltonis / ZÂL PAR FURLAN. 4. Delit in vie del Lavoro / PAGJINE 12 IL FERÂL. Identitât furlane intun mont globalizât / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Navigator //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +