Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Wienerschnitzel

............


Mandi nono!
Mandi frute! Âstu bielzà pront di gustâ?
O voi fûr, usgnot.
Simpri ator, eh?
O vin voie di provâ un gnûf ristorant che a àn viert. Al fâs cusine austriache e todescje.
Ce? Austriache e todescje? Sêso fûr cul cjâf? Cun dutis lis robis buinis che o vin chi? I todescs a podaran insegnâus un grum di robis, ma sigûr no a fâ di mangjâ.
Ma sù po, nono, si fâs par cambiâ. No si pues mangjâ simpri la stesse robe.
E par cambiâ tu mangjis todesc? A varan cartufulis di prin, secont e ancje di dolç!
Ma no, nono. No varan une cusine masse svariade, ma alc di bon si cjate! A àn buinis mignestris, il goulash. E dopo mi plâs simpri un grum la wienerschnitzel.
Vin e stice? Stice a ‘nd àn sigûr tante, ma no stâ a bevi vin dai todescs! Cu la bire a son bulos, ma il vin lassilu pierdi.
Wienerschnitzel, nono!
No soi mighe sort! Vin e stice! E no mi maravei nancje che la int si stici cuant che e cerce un vin todesc!
Ma no vin e stice, nono: wienerschnitzel! E je la cjar panade che a fasin in Austrie.
Cjâr panade? Ma no si clamavie milanese? Cumò e je deventade todescje? Àno invadût une altre volte il Lombart Venit?
Ma sù po, nono! La milanese e je une robe e la wienerschnitzel une altre. E je un pôc diferente de milanese, e je mancul gruesse, cence vues. Tu varessis di cerçâle, e je buine!
No, no, ninine, lasse pierdi: mi ten il vin (il Tocai, no chês robis che a àn là) e ur lassi la stice!
Dut câs, cu la wienerschnitzel jo o bêf la bire!
E alore clamile bireschnitzel, no? E sune ancje miôr.
Va ben. Cjolarai la “bireschnitzel”, alore. Vuelistu vignî ancje tu?
No mi fidi di chei là, jo. E no tu varessis di fidâti nancje tu, di robe cusinade di int che e met i cjalcins cui sandui parsore.
Tant, nono, mighe a cusinin cui pîts!
Forsit no, ma il risultât nol va tant lontan, mi pâr!
✒ Bete Di Spere

Stin dongje ae Patrie

Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +